irod.ro

După fulgerătorul atac al azerilor asupra cetelor de separatiști armeni din Arțah, capitularea în 24 de ore a acestora și începutul unui exod al etnicilor armeni către țara mamă, în special către Erevan, mai spuneam că, cel puțin pentru o perioadă lucrurile se vor liniști. Am avut dreptate cu ce am spus, iată că nu după multe dezbateri, președintele auto-proclamatei republici separatiste Arțah (Nagorno Karabah) anunța acum câteva zile că toate instituțiile țării se vor dizolva și aceasta va înceta cu totul să existe de la începutul anului viitor. Evident, unii plâng și alții jubilează, armenii fiind într-un fel de doliu național, aducându-și aminte că, nu cu mulți ani în urmă, foarte mulți soldați (considerați eroi) armeni fondau această republică separatistă în urma unui război crâncen soldat cu zeci de mii de morți și răniți plus alte sute de miliarde de refugiați de ambele părți. Unii dintre armeni, mai radicali din fire, au opinat că sacrificiul eroilor a fost de pomană, palma de pământ locuită în mare parte de armeni nerezistând testului timpului, fiind destul de facil recucerită de azeri. Vom vedea ce ne mai rezervă viitorul, dar un lucru e cert, armenii sunt bătuți și fără ajutor, într-un punct destul de jos al istoriei lor, iar speranța unei redobândiri a teritoriilor locuite de aceștia sub un singur steag, dacă nu e moartă, oricum e în comă pentru mulți ani de acum încolo. De cealaltă parte, așteptăm să vedem în ce fel azerii, care oricum se bat cu cărămizi și pietre în piept, vor reuși să revitalizeze o regiune năpăstuită, săracă și depopulată, un Stepanakert pustiu și un Șuși încremenit în timp. Menționăm încă o dată că din cei 120 000 de armeni din Stepanakert, se pare că 100 000 au luat deja calea Armeniei.