
Iată-ne dragi pretini la doza ocazională de dezamăgire, pardon, fotbal performant, de data aceasta tot cu naționala galbenă de fotbal a românilor. Galbenă într-adevăr, de necaz și neputință, după patimile de la Budapesta, unde Alibec, Hagi jr. și ceilalți proști au scos in-extremis (vorba comentatorilor de fotbal de la matinalul fotbalistic de sâmbătă), un egal cât o palmă dată unui căcat, împotriva țăranilor din țara aproape favorită la calificare pentru noi, Belarus. Când le-a fost lumea mai dragă suporterilor români, naționala lui „Iedi” Iordănescu se împiedică și nu reușește să se apropie de calificarea la Euro 2024. Ca specialiști magnifici de fotbal ce suntem, apreciem fotbalul jucat de tatuații români într-un singur cuvânt: prost. În plus, deși norocul a fost cu ai noștri la tragerea la sorți, având ca adversari pe sus-numiții bieloruși, pe elveția bancherilor, israelul, andorra cea nelipsită precum și pe separatiștii kosovari (după legea românească), cum ar fi zis Coposul de altădată, echipe de desculți, iată că micul (la propriu și la figurat) Hagi s-a încălțat și de această dată strâmb și a făcut-o nu doar de oaie, ci și de miel, nereușind să tranșeze un meci, cel puțin pe hârtie, simplu. Urmează un meci cu frații noștri întru culori, andorezii, care probabil înflăcărați de mărețul egal al tatuaților, vor încerca să ne dea cu terenul în cap și cu șutul în fund, aruncând această generație de fotbaleatori acolo unde îi este locul, la lada de gunoi a istoriei sportive. În orice situație, vom conchide că rezultatul este binemeritat: în cazul victoriei fraților din Andorra, ne vom bucura pentru rezultatul lor răsunător, iar în cazul victoriei clovnilor români, o speranță în plus la calificare pentru orice sămânțar care se respectă. Încheind în termeni becalicești, spunem și noi, pentru oricare dintre tabere, un creștinesc „Doamne-ajută!”
Sursa foto.
Lasă un comentariu