
Poate urmăriți, ca tot omul, situația din Israel, țineți poate minutul și scorul, numărați victimele de-o parte și de alta. După racheta sau șomoiogul care a căzut pe spitalul din Fâșia Gaza (sau în parcarea acestuia) s-au anunțat sute de victime de către atacatorii Hamas. De partea cealaltă, israelienii anunță câteva zeci de morți și doar parcarea și evident, mașinile de acolo afectate. Ca și în alte cazuri, și nu mai departe de agresiunea din Ucraina, de ambele părți se dau știri, comunicate, se apreciază numere de morți, răniți și pagube în bani sau case, mașini etc. În ambele conflicte dar și în altele de azi și din trecut, este de observat la multe știri diferențele flagrante de cifre și de versiuni ale evenimentelor relatate. Până la o verificare completă și obiectivă a știrilor, care, de obicei apare după o perioadă de timp (mai lungă sau mai scurtă), multe dintre știri pot fi catalogate drept dezinformare sau propagandă. Este esențial ca orice cititor să fie echilibrat în reacții, în gândire, să studieze bine sursele de unde își ia știrile, cu atât mai mult legate de niște conflicte atât de sângeroase ca cele din atenția noastră de azi (Ucraina și Israel). Opinăm, cu sinceritate, că orice informație la cald, orice număr vehiculat, orice depeșă venită „pe surse” poate fi privită întotdeauna cu îndoială, până se va confirma veridicitatea și corectitudinea acesteia. E înțelept, corect și sănătos să privim știrile cu detașare și obiectivitate, întotdeauna având în minte faptul că informațiile pot fi false, neadevărate și generate de o campanie de dezinformare sau pur și simplu de către propaganda părților beligerante. Deși poate nu ne gândim atât de departe, trebuie să luăm în calcul faptul că dezinformarea și propaganda există și sunt la cote însemnate oriunde există un conflict militar. Poate nu există o metodă perfectă de a detecta astfel de comportamente în presă, dar de obicei timpul aduce cu sine clarificări pe majoritatea subiectelor. Și, foarte important, investigațiile independente și obiective care urmează în cazul tuturor situațiilor.
Luând exemplul bombardării spitalului din Gaza, diferențele enorme dintre numărul de victime raportat de către Hamas și Israel dar și cine a tras racheta, putem observa că orice reacție la cald poate fi corectă dar și greșită, în funcție de variantele pe care alegem să le credem. Probabil fiecare dintre noi are o părere (spusă sau nu) legată de conflict, dar, ideal ar fi ca, oricare ar fi aceasta, să ne putem argumenta alegerile doar bazându-ne pe fapte, pe lucruri verificabile și nu pe reacții la cald, surse, propagandă ieftină sau acuzații nefondate. Și, după cum se știe, în cazul războaielor, verificările în anumite situații cer timp.
Sursa foto.
Lasă un comentariu