irod.ro

Lumea e supărăcioasă, din orice motiv aproape. Argumentat sau nu, lumea se supără pe tine. Rău, nu așa rău, dar observi mutrele și dezaprobarea. Ai căscat gura să spui că albul e mai tare ca negrul, omul o ia pe pășunea gândirii și te trezești că ești un rasist împuțit. Ai relatat obiectiv o situație în care unul o bate pe una, din anumite naționalități, zbang, rasist și xenofob. Ai dat impresia că nu îți place te miri ce mâncare, paf, porc rasist și nemernic îți scrie pe frunte. Radicalismul e la modă, mai ales la tinerii frumoși și deștepți din țările (cică) dezvoltate. Nu ești cu noi, deci ești împotriva noastră nu mai e doar o idee mai de pe vremuri, e sistem de gândire pentru mulți. Exemplele sunt extrem de multe, de la războaiele din Israel sau Ucraina la coronavirus, de la drepturile ălora cu alte orientări sexuale până la fanii politicii interne sau internaționale. În plus, chiar dacă nu vrei să opinezi pe un anumit subiect (din nedorință, dezinteres, necunoștință sau alt motiv), totuși ți se solicită activ părerea, chiar dacă nu ești interesat deloc să fii implicat în asemenea discuții. Și aici exemplele sunt multe: războaie, vaccinuri, creșterea pruncilor, politică sau altele. Poate nu ești în dispoziția cea mai bună să polemizezi cu niște oarecare (cărora le poate curge o bală din gură) despre ceva, la acel moment. Sau poate nu te interesează. Dar, ți se cere insistent să alegi, să dai cu parul în ceilalți, eventual să-i scuipi în freză. Să te raliezi cu turma. Iar când răspunsul nu e pe placul întrebătorului, ține-te bine, că vine vijelia de invective! Noi, din confortul țestoasei noastre, încercăm să ne dăm cu parerea despre ce ne place, când considerăm, în condițiile trasate de noi. Nu oricine și orice solicitare este primită cu bucurie, din motive lesne de ințeles. Avem și un exemplu celebru de săptămânile trecute, când presa imbecilă îl chestiona pe clericul Becali despre drogurile fumate la volan de influenserul Dorian Popa. Nu mai ne obosim să ne gândim care a fost raționamentul pămpălăilor de jurnaliști care au fost în spatele acestei acțiuni. Becali, în acest caz, luându-i noi înșine apărarea, s-a aflat în situația penibilă de a răspunde la o întrebare cu totul și cu totul ieșită din sfera dânsului de acțiune.
Nu avem o concluzie clară, putem să continuăm subiectul la nesfârșit, considerăm totuși că activismul de carton, protestul fără noimă și susținerea fără sens și argument a unei cauze este simplă pierdere de vreme și, în anumite cazuri, nervi cauzați altora.

Sursa foto.