Din ce în ce mai aprig, în ultimii ani, lumea flutură stegulețul colorat al rasismului ori de câte ori i se năzare. Israel vs Hamas – rasism; anchetarea unor fraude ale Black Lives Matter – cum vă permiteți? Deci rasism; Dani Motanu arestat la domiciliu, nu se face, că e țigan de etnie – pac rasism. Duamna preșădinte de la școala ajutătoare Harvard își dă demisia – zbang, rasism! – pentru că s-au făcut presiuni asupra ei să demisioneze. Astea sunt doar câteva cazuri unde trompeta rasismului a cântat puternic, dar, în toate cazurile, a cântat fals, după părerea noastră.
Am mai aflat de un caz în care o concetățeană de-a noastră, muncind cu drag și spor în Europa cea vestică și mult prea tolerantă, a fost urecheată virtual de o colegă de muncă, de naționalitate afgană, pentru simplul fapt că nu a dorit să negocieze un diferend legat de zilele libere pentru Crăciunul creștin. Partea afgană a problemei imediat a fluturat acuzația de rasism în aer la adresa cunoștinței noastre, pentru simplul fapt că nu a dorit să cedeze într-o situație punctuală total nelegată de rase, națiuni, injurii sau alte agresiuni ce intră sub sfera reală a rasismului. Considerăm că individa aterizată în mult prea blânda Europă habar nu are ce este acela un rasism adevărat, ăla în care ar fi luat pumni în cap pe stradă pentru îmbrăcămintea pe care o poartă, pentru necunoașterea limbii țării adoptive, pentru ura și ocările destinate țării adoptive.
De asemenea, ajungând în aceste timpuri pe iubitul nostru continent, suntem curioși ce fel de rasism este acela în care o colegă de muncă nu dorește să-și amâne un concediu stabilit din timp pentru o sărbătoare extrem de importantă europeană putem spune, când acum nici o sută de ani, simpla apartenență la o anumită etnie sau confesiune ți-ar fi putut aduce în dar un bilet de tren către destinații însorite și călduroase precum Treblinka, Auschwitz sau altele.
Revenind la problema în sine, observăm de departe ușurința cu care diferiți indivizi ai societății, din diferite etnii, scot la înaintare plânsul și văicăreala clasică a rasismului, ori de câte ori se impune aplicarea legii de către autorități și chiar luarea unor decizii în viața de zi cu zi (v. cazul doamnei noastre cu zilele de concediu). Abuzul trâmbițării rasismului ca singur motiv pentru ce li se întâmplă unora duce în multe cazuri la inacțiune, frică, abuzul legii și alte evenimente care dereglează societatea ca întreg. Frica autorităților de a ancheta fapte de corupție, violență, infracțiuni în cazul persoanelor de alte etnii și proveniențe pentru simplul fapt că persoanele acelea aparțin de altă etnie este însăși definiția rasismului și discriminării pe bază rasială, dar, îndreptată împotriva majorității populației.
Nemulțumirile populației majoritare din multe țări europene, surpriză, albe la piele, se pot vedea la orice pas, iar tendința către simpatiile de extremă dreaptă se văd tot mai mult în alegerile electorale cum ar fi Italia, Suedia și cel mai recent Olanda. Evident, am urât cu toată puterea și energia extrema dreaptă, nazismul și toții monștrii născuți de aceste curente, la fel cum urâm și comuniștii de orice natură, dar observăm fără probleme modul în care omul de rând se îndreaptă spre varianta păguboasă a rezolvării acestor tipuri de probleme.
Am avut în istorie atât extreme stângi cât și drepte, ne-au ieșit pe ochi tuturor. Incapabilii de politicieni și autoritățile în ansambul lor, prin frica de a aplica legea (legată la ochi, să nu uităm!), doar ca să nu supere anumite personaje, se îndepărtează de însăși valorile europene adevărate, care includ democrația, toleranța, eliminarea corupției, integritatea, atât de prețuite de-a lungul anilor. Pămpălăii care ne conduc, din prostie și incompetență, uită unele dintre cele mai importante principii ale Europei și ale lumii libere, egalitatea în fața legii, înainte de alte egalități și drepturi.
Suntem tot mai interesați de evoluția fenomenului, mai ales în contextul în care bandiți precum putiniștii ruși își freacă mâinile de bucurie la bâlbele și împiedicările tot mai dese ale gângavilor de conducători europeni și americani deopotrivă.
irod.ro 
Lasă un comentariu