
Dragi pretini, de această dată jumătate de față plângem de ciudă declarându-ne în același timp scârbiți, iar cu cealaltă jumătate râdem și ne arătăm foarte bucuroși după ultimele isprăvi de pe terenul verde.
Partea proastă, furăciunea ca în codru făcută de bandiții mondiali de la realul din madrid, contra săracilor de la Almeria (ultimul loc în campionat), care, deși au condus cu 2 goluri chiar la madrid, au fost furați și bătuți cu 3-2 de acești îmbuibați de cea mai joasă speță. Furăciuni și banditisme din partea unei brigăzi de arbitri conduse de alde Maeso, un coțcar de clasă planetară, numai cu scopul de a-i ține acolo sus pe umflații cu pompa din capitală, doar-doar nu vor rămâne de căruță pe lângă anonima de Girona, care se ține tare pe primul loc.
Remarcăm cu scârbă înșoricăturile și nesimțirea din campionatul spaniol, care nu se dezminte și ne acordă un argument în plus la teoria noastră că fotbalul este pentru proști, de unde și numele prezentei serii de articole. Dar, prieteni, mulțumim zeilor că această scârbă ne-a fost repede de eliminarea cu șut în bot din cupă a acelorași împiedicați în alb, în fața concitadinei Atletico. Scor final 4-2 pentru alb-roșii lui Morata, și realul merge acasă așa cum merită, bătută și cu șunca din fasole luată, așa cum bine merită această adunătură de amatori. Notăm fără echivoc și eliminarea veșnicei EFCE Barselona din aceeași competiție, pe terenul țăranilor de la Bilbao, unde pe lângă scorul de neam prost, 4-2, sperăm că trupa din Catalonia a primit și două palme peste ceafă de la țăranii basci prezenți la meci.
Dar, dragi concetățeni, turul acestor momente importante din fotbalul spaniol nu se putea încheia fără un al treilea meci de vis, care să alunge cu totul scârba pricinuită de furăciunea madrilenă, acesta fiind victoria în stil barbar a favoriților noștri din Pamplona, 3-2 cu Getafe, obținută prin 3 realizări extraordinare, ultima fiind un gol magnific al lui Areso, șut monstruos din apropierea steagului din colțul terenului. Meci de categorie total diferită față de cel al fețelor palide din madrid, în care Osasuna, deși a condus cu 2-0, a fost egalată de alde Mayoral și Maksimovic, ca apoi să lovească cu nesimțire prin acea coadă de topor a lui Areso, în minutul 80.
Cronologia meciurilor, evident, nu a fost respectată, nefiind deloc importantă într-un asemenea moment în care, pare-se, dealer-ul ne-a dat cele mai bune cărți într-o săptămână de la care nu trăgeam mari speranțe.
Concluzionăm că deși lingăii continuă să-și facă mendrele (ca să ne exprimăm prezidențial) pentru a-și atinge propriile scopuri, există totuși un Dumnezeu care le mai dă câte un dos de palmă, arătându-le că atot-puternicia lor este doar o iluzie.
Sursa foto.
Lasă un comentariu