
După cum ne cunoasteți deja, extrem de obiectivi și nepărtinitori, când a fost de lăudat am lăudat iar când e de criticat, criticăm. Astfel, preferata noastră Erika, dupa ce și-a primit apărarea și lauda binemeritate cu ocazia piesei Macarena, vine vremea să o lovim amical și blajin peste cap, pe subiectul femeilor din Parlament.
Poate domnișoara încă trăiește înainte de 1865 sau chiar a chiulit în stil barbar la orele de istorie recentă, astfel ca îi amintim tinerei noastre starlete că în România chiar avem și am avut femei în politică. Înainte să le menționăm pe cele mai de tristă amintire, Ana Pauker și Elena Ceaușescu, enumerăm mai departe, într-o ordine total aleatorie niște eroine ale politicii de la noi din țară, dintr-o perioadă mai apropiată de anul nașterii artistei constănțene, asta ca să nu o cocoșăm cu felurite detalii poate mai puțin cunoscute despre carierele strălucite ale sus-numitelor comuniste de rang înalt. Astfel, pornim: Elena Udrea, Roberta Anastase, Mona Muscă, Viorica Dăncilă, Sevil Shaideh, Monica Iacob Ridzi, Sorina Plăcintă, Rovana Plumb, Ecaterina Andronescu, Raluca Turcan, Alina Gorghiu, Irina Tănase și alte și alte artiste. De asemenea, tot în funcții înalte ale statului, din prezent sau din trecut, mai menționăm pe cutremurătoarele Alina Bica, Elena Băsescu sau Gabriela Firea. Dacă starleta Isac se referă la femei în politică precum cele de mai sus, mulțumim, dar declinăm oferta cu cea mai înaltă politețe, am adăuga și scârbă, dar ne abținem. Ne doare mintea doar cand ne gândim la faptele de arme ale acestor personaje politice și ne gândim cu groază ce ar putea face o echipă proaspătă de asemenea făpturi gingașe în politica de azi și de mâine. Spunem deci pas și declarăm că așa ceva nu ne mai trebuie.
Dacă singura floare cu care Erika intenționează indirect să facă primăvara se numește Codruța Kovesi, este, cum zice americanu, too little, too late. Deși o ceată de doamne sau domnișoare cel puțin la fel de capabile precum doamna Laura chiar ar face bine în politica românească și nu numai!
În plus, curentul acesta de egalitate de procente pentru femei și bărbați în diferite domenii de muncă ar semnala o totală lipsă de reprezentare a femeilor în sectoare precum construcțiile, extracția petrolieră și de gaze, armată, navigație sau agricultură. Nu de alta, dar daca e vorba de egalitate impusă pe argumente legate de sex (total discriminatorii dealtfel) și doar în domeniile de putere, Erika dimpreună cu colegele sale de generație ar putea sa dea o mână de ajutor la construit sutele de blocuri din zona ei de baștină, Constanța-Mamaia, poate în timpul verii sub soarele frumos de iulie-august, sau ar putea pune umărul la extragerea de gaze și petrol de prin județul Mureș sau din Marea Neagră.
Evident, incercăm și noi aceleași arme pe care le încearcă Erika, mai mult în glumă. Pe de altă parte, observăm pohta cea de posturi călduțe și de putere din partea doamnelor (prezentă și la domni, în mod clar) și am cuteza fără rușine să propunem un plan bazat mai degrabă pe democrație și meritocrație, în care fiecare, pe persoana fizică direct (cum ar fi zis monsegnorul Vanghele), să fie ales, dacă e vorba de politică, sau să câștige un post prin dreapta luptă a examenului, interviului și practicii, nu prin impunerea de cote egale de sexe.
Erika și alții ar face bine să înțeleagă diferența dintre egalitate și echitate, precum și faptul că meritul demonstrat printr-un test cu reguli agreate de toți (examen sau alegere liberă uninominală) ar trebui să fie singura metodă pentru a obține o cutare pozitie.
Iar dacă exposé-ul de mai sus le miroase unora a misoginism și anti-feminism, le atragem atenția că ideile acestea încolțesc doar în capul lor și nu reprezintă deloc intenția noastră, caz în care am recomanda citirea textului de mai multe ori întru înțelegerea pe de-a întregul a acestuia.
Succes la alegerile de anul acesta!

Lasă un comentariu