irod.ro

În loc să participe la vreo slujbă de vecernie, dom’ Bănescu de la Patriarhie, acest Matthew Miller bisericesc, a urmărit pare-se cu mare atenție show-ul nostru preferat, Eurovisionul.

Atât de atent, încât i-a urecheat virtual pe toți pentru sodomiile și gomorriile difuzate la ore încă disponibile chiar și minorilor. Strategiile sătănești, precum și răul secolului par să fi fost prezente și să dea pe dinafară în această ediție de concurs european.

Ce aș vrea să îi transmit cuviosului este faptul că poate domnia sa a dormit dus în anii trecuți, când, așa cum am precizat deja, sătăneasca ideologie era servită cu lingura la același concurs Eurovision. Să-i facem așadar cunoștință femeii cu barbă, Conchita Cârnaț, cu domnul Bănescu de la Patriarhie. Încântați de cunoștință, nu?

În plus, sperietoarea ortodoxă a focului etern, agitată subtil și de Padre Bănescu în recentul discurs, pare că nu mai are efectul scontat asupra maselor de oameni, care parcă de-al dracului tot mai în ciuda Dumniezăului ortodox fac!

Mă întreb dacă nu cumva în locul discursului medieval al Iadului cu flăcări, besearica pravoslavnică nu ar putea să găsească un ton mai potrivit timpului, păcătoșilor și diavolilor pe care îi păstorește, în încercarea de a-și transmite totuși mesajul. Dacă nu s-ar putea cumva, în loc de „așa le trebuie sataniștilor că au murit la Colectiv, dacă au ascultat muzică drăcească!”, n-ar putea să arate mai multă iubire, compasiune și smerenie, toate acestea făcând parte din însăși esența creștinismului.

Dar cine suntem noi să-i învățăm creștinism pe generalii creștinismului, nu? Mergem așadar să pornim o piesă veselă a vestiților Dimmu Borgir, tot de la un fel de Eurovision european, cu un număr mai mare de copite și cornițe decât ar considera domnul Bănescu a fi necesare.

Sursa foto.