irod.ro

Scriam la sfârșit de săptămână despre stilul nou, modern, lgtvesc de a deschide jocurile olimpice, remarcând pe lângă momentele frumoase și stridența parțială a show-ului, care, după cum veți vedea în viitor, numai toleranță crescută în rândul populației nu va aduce.

Arătatul degetului mijlociu creștinilor, mai ales din partea francejilor poate ar trebui să nu mai șocheze pe nimeni, pentru că, după cum știți, tot francejii au dat cu islamul de pământ și au dansat la gavotte peste el, cu binecunoscută voioșie.

Atât de urât au ajuns să facă circ organizatorii, încât l-au trezit tocmai pe ilustrul nostru concetățean, învățătorul poporului de pe facebook și interneți, deschizătorul ochilor semenilor noștri, trompeta aurită a culturii actuale, acest Julien Lepers al blondelor române, inegalabilul Dan Negru, care a ținut să ne bată cu hrisoavele peste ochi, strigând istoria franceză pe interneții lumii, spre urecherea incompetenților de azi și a măgarilor de franceji, care și-au permis nerușinarea de a disprețui maica noastră a tuturor, besearica, dimpreună cu toți sfinții ei.

Concret, cutezătorul și luptătorul cu blondele, lamentează batjocura asupra besearicii și, cu o ciorbă inegalabilă de cuvinte, evenimente și falseturi, aruncând date total greșite, amintește în stilul eruditului gângav, de Cultul Rațiunii, ca parte din mai cuprinzătoarea mișcare de decreștinare a Franței, din timpul Revoluției Franceze.

Evident, numai cine nu a zdrobit toată cerneala liceului nu-și mai aduce aminte de protestantismul francez (chiar și cel german, vecin), urmat îndeaproape de numitele sărbători ale Rațiunii, care s-au împletit o perioadă cu Revoluția Franceză. E o temă largă, extrem de interesantă, pe care orice interesat de istorie ar fi bine să o parcurgă, pentru a înțelege mai bine fenomenul care, după cum se vede, mai are izbucniri destul de radicale chiar și în zi de azi. Și primul care ar trebui să continue cetitul sunt chiar eu.

Doar că, Dănuț-luptătorul cu blondele-Negru, acest Alexis de Tocqueville de pe Bega, în lecția sa expeditivă de istorie franceză, pune la stâlpul infamiei cronologia, evenimentul la care face referire întâmplându-se în 1793, nu în 1789, mai apoi adevărul istoric: presupusa prostituată, după sursa pravoslavnicului Dănuț Negru, preluată în mod clar pe filieră creștină/catolică nefiind cunoscută clar nici astăzi, existând izvoare istorice care o numesc pe o anume Sophie Momoro, soția unuia dintre importanții participanți la celebra decreștinare și figură marcantă a cultului Rațiunii, Antoine-François Momoro, ca fiind celebra zeiță a Rațiunii în timp ce, în alte surse, o anume Thérèse Davoux, dansatoare la Operă, ar fi îndeplinit infamul rol de zeiță.

Apreciez cu deosebită reverență muștruluiala istorică a deșteptului de Dan Negru, precum și trânta ideologică pe care o face cu nația franceză cea necredincioasă și atee, dar i-aș sugera performantului în toate domeniile, acest dar al Timișoarei pentru nația românească, măcar să prezinte adevărul istoric până la capăt, fără bâlbe, omisiuni, trunchieri și sorcove atunci când ne dă lecții doct și cu evlavie, punându-ne pe toți la colțul rușinii.

Dar, după cum îl știu, sunt absolut convins că eruditul nostru star de la te pui cu blondele nu va ezita să ne scoată la tablă nici cu proxima ocazie care se va ivi, ca o veritabilă muscă-istoriciană care dă ocol grămezii celei puturoase.

L-aș pofti pe dom’ profesor „doptor”-docent să ne lămurească o dată pentru totdeauna în dilema noastră preferată din zi de azi, aceea a personajului negru Yasuke, făcut peste noapte samurai cu acte în regulă și certificat de revoluționar, nu doar de spălătorii-cosmetizatori de istorii și persoane de la Ubi$$oft, ci și de alți învățați cel puțin de același calibru ca și mândrul nostru luptător al dreptății.

Sursa foto.