irod.ro

Au venit bine și au trecut cum au venit, tot bine. Jocurile de la Paris au venit cu foarte puține surprize și, după cum ați văzut, cele mai importante și mai discutate lucruri au fost nelegate de sport. Așa că, hai să o luăm pe ogorul sporturilor, total aleatoriu, cum ne tună în cap, să punctăm treburi.

În primul rând, bravo fetelor italience pentru medalia de aur la volei. Monstruoasa Brazilie a rămas cu un bronz, ceea ce e bine. Notez aurul poloiștilor sârbi, felicitări maxime, după un meci încins cu vecinii și foștii frați de uniune, croații.

Ce n-au reușit japonejii la unele probe de „iudo”, au reușit la lupte libere, unde Kotarou Kiyooka a luat aurul la 65kg, în fața altor nații care erau mai cu tradiție la acest sport, care de fapt au luat medalii la categorii superioare. Mai notez argintul lui Takatani (74 kg) și al domnișoarei Motoki (62 kg), lovind din nou puternic în dominațiile central asiatice și a altora din zonă (azeri, turci, georgieni etc.).

La baschet băieți, nici o surpriză, cele trei în ordinea locurilor ocupate, SUA (1), Franța (2), Serbia (3) cimentează destul de clar ideile despre cine sunt șefii la această disciplină, fără nici o surpriză dealtfel.

Handbal fete, locul 1 – Norvegia, am ținut cu ele ca un copil mic, de la început până la sfârșit, dar mai ales la sfârșit, unde babeta de Lunde și artista de Mørk le-au dat bine peste ochi franțuzoaicelor, care, după cum a arătat jocul, nu au avut oricum nici o șansă în fața acestei echipe cutremurătoare din nordul Europei. Locurile 2 (Franța) și 3 (Danemarca) sunt destul de obișnuite, nici o surpriză aici.

O surpriză oarecum binevenită și interesantă este locul 2 al echipei de băieți la tenis de masă, în fața fraților Lebrun ai gazdelor și, mult în fața japonejilor, care au aruncam mulți muci în fasole la această ediție, rămânând ca ultimii oameni înafara podiumului.

Tot la tenis de masă, notez aurul la individual al monstrului Fan Zhendong, care dă cu toți de pământ încă! Argint și bronz, ca la echipe, suedezul Moregard și francezul Lebrun (Félix) precum și al vestitei Cheng Meng, altă legendă imbatabilă. Cu greu, mare greu, bronzul merge la amețita de Hina Hayata, care spală cumva putina și onoarea japoneză, terfelită puternic anul acesta, nu doar la tenis de masă. O surpriză plăcută au fost pretinii nord-coreeni de la dublu mixt, Ri Jong-sik și Kim Kum-yong, care au luat argintul în fața altora cotați mai bine. Bravo lor!

Salut de asemenea și victoria lui Novax în finala cu Alcatraz ăla, dovadă că sârbul, datorită unui tenis foarte bun dar și cu ajutorul Dumniezăului și sfinților ortodocși încă dă bine și se ține sus. Bravo brate, svaka čast!

La judo pe echipe, dezamăgirea jocurilor, Japonia, doar locul 2 pe echipe mixte, în spatele gazdelor franceze, bronzul revenind Coreei de Sud și Braziliei, cu felicitările de rigoare.
Cu steluță, marchez ieșirea total anapoda a sportivei japoneze Uta Abe, care se scălămbăie ca un copil mic după ce este aruncată pe tatami într-un mod clar (cu Ippon) de underdoaga uzbecă Diyora Keldiyorova. Un moment lamentabil pentru -52ista japoneză, care venea cu fumurile clasice și pe caii cei mai mari la Jocuri, dar cade la fel de tare de pe cel mai înalt dintre acei cai, și rămâne cu imaginea de plângăcioasă incapabilă. Nu a fost o coincidență, sportiva din Uzbekistanul preatin câștigând chiar aurul la -52kg, spărgând toate predicțiile. Bravo de trei ori și felicitări!

La veșnica gimnastică, pe echipe, Japonia bate tot și ia aurul în fața chinejilor, care au luat argintul. Americanii pe ultima treaptă, merg acasă cu un bronz și ar putea să spună bogdaproști! Pe de altă parte, la fete, americancele câștigă aurul, așa cum era de așteptat, argint – Italia și bronz – Brazilia, un podium destul de pestriț și inedit.

Românii, așa cum era de așteptat, s-au depășit pe ei înșiși dar și așteptările, făcând extrem de bine raportat la subnutritul sport românesc, amăgit zi de zi de o șleahtă politică așa cum o știți, coruptă până în măduva oaselor și hrăpăreață când vine vorba de investiții în sport și degrabă băgătoare de seamă când sportivii aduc medaliile olimpice. O mizerie clasică românească.

Rămânem cu gusturile amestecate după aceste jocuri, pornind cu ratatouille-ul de la deschidere și încheind cu circul maxim al boxeriței algeriene, dar nu sperăm la mai bine data viitoare (2028), tocmai la frații americani în Los Angeles.

Închidem cu vestitu Yusef Dikeç, senzația de la tir, care ia argintul la mixt, într-o bătaie bună cu echipa sârbă. Un artist al tirului, care a câștigat atenția și admirația tuturor prin simplitatea cu care s-a prezentat la tragere. Un mare bravo și cele mai multe felicitări pentru acest sportiv de cel mai înalt rang.

O listă completă cu medaliații la toate disciplinele sportive.
Sursa foto.