irod.ro

După cum ați observat, urmăresc cu îngrijorare mai multe subiecte și odată la o vreme, mai fac câte o actualizare la acestea, indiferent de departamente sau distanțele de pe teren.

Astfel, ajungem azi la departamentul de războaie, evlavie și credință creștină. Și, cum știți, sunt un aprig scrutător nu doar al sânului bisericesc ortodox ci, aș putea zice, și al chiloților clerului ortodox, heterosexual, metrosexual sau chiar homosexual pe alocuri.

Dar astăzi nu despre asta e vorba, ci despre cum „pretinii” noștri și vecinii care depind mai mult de noi decât noi de ei, ucrainenii, fac ce au făcut de o vreme încoace și își bat joc de români, pe unde-i prind, și mai dihai pe teritoriul țării vecine, după cum veți afla aici și aici.

Pe scurt, prostălăii ăștia, cu largul concurs al gângavelor autorităț’ românești, de teapa colacului, klausului și poate cel mai important, al ministresei capabile a culturii și cultelor, cea mai citită și mai informată, cea mai cultă și mai dășteaptă, Raluca Turcan, această văcăriță a culturii românești, cea care mână cirezile de cetățeni către muzeele, bibliotecile și teatrele din țară, cea care bagă în staul fiecare cornută pierdută și îi dă nutreț cultural, cum s-ar spune, la botul calului/vacii, cu grija deosebită a unei mulgătoare, care înainte să se apuce de spălat ugerul vacii, o pupă cu recunoștință pe frunte și o mângâie între ochi, uitându-se duioasă în ochii umezi ai bovinei, oglindindu-se nu doar în chip ci și în gândire, profită și plesnesc în cap ori de câte ori poftesc și-așa necăjita comunitate de români din zona Cernăuților bucovineni, care, după cum observăm, este privată mai nou de locașul de cult poate cu cea mai mare însemnătate pentru românii din Ucraina, un loc, cum zicea popa ninjalăul de peste frontieră, al identității românești.

Evident, luptele bisericești în care mai mult ucraineni și ruși își ascut topoarele credinței și focurile lumânărilor și rachetelor s-a transferat peste tot, lovind, după cum se vede, și în pârliții ăștia de români, care au picat la mijloc într-o flocăială ideologică și teologică ce nu este a lor.

Sunt curios în ce măsură, pe lângă datul din gură, besearica românească va cutieza să intervină și să apere executiv comunitatea din partea ucraineană, dacă va reuși să readucă în posesia românilor celebrul lăcaș de cult și, dacă incapabilii de politicieni vor reuși mai mult să ajute sau să încurce în cazul acesta. Eu mizez pe a doua variantă, dar haideți să vedem.

Aceasta ar fi însă o problemă la care BOR-ul ar putea sări frumos la cap, să plesnească duhovnicește în stânga și în dreapta, pentru a mai domoli puțin din impertinența ucraineană și, după un dos de palmă binemeritat aplicat pămpălăilor ălora, să le propună cel puțin un troc ortodox evlavios, biserici românești contra sisteme Patriot americane, pentru vecie.

Sursa foto.