Oameni buni, nici bine nu am lansat noua serie a „armenilor” competenți, și câștigătorii se afișează într-un ritm mult peste așteptări.

Astăzi prezentăm așadar cazul unor judecători cu ouă de titaniu și logică imbatabilă, care, spre surprinderea unei nații care pare abrutizată de corupție, îmi pare confuză și derutată de o oarecare sentință într-un caz de luare de mită, al unei anume duamne doctor la oncologie.

Duamna, deși a cerut o judecare simplificată pentru reducerea pedepsei (înțeleg că așa e cutuma și legea), recunoscându-și chiar și vina – faptul că lua sfânta mită cu o religiozitate de 280 de ture la 20 de zile, a primit o sentință de închisoare cu executare – nici mai mult nici mai puțin decât vreo 3 ani.

Și, cum ziceam, asta se întâmplă spre uimirea totală a comunității medicale din Suceava, locul unde profesa până mai ieri condamnata care cu un ochi se uita îndărăt și cu o mână deschidea buzunarul de la piept, probabil neatingând „cadoul” sau „atenție” spre mulțămire a pacienților de cancer.

Foarte pe scurt și la obiect, judecătorii au vrut să dea un exemplu pentru ca alți medici să nu mai profite de oameni și-așa loviți extrem de rău de soartă, purtând pe umeri una dintre cele mai crunte boli ale lumii, în plus, notând și faptul că duamna, prin luarea de mită, a contribuit la descurajarea „credinţei publice că în România nu te poţi prezenta într-o unitate medicală pentru a beneficia de îngrijiri medicale dacă nu dispui de resurse financiare suficiente”. Adicătelea, a întreținut legea nescrisă românească ce spune că doar dacă ai bani supraviețuiești într-un spital românesc, sau ai norocul ca doctorii să se uite la tine și, dacă se poate, să-și dea interesul să te salveze.

Expunerea e clar mai largă, vă îndemn pe toți să o citiți. Eu am remarcat cu uimire banalitatea și logica de nebătut a acesteia și cu tristețe faptul că în majoritatea restului cazurilor de acest gen, judecătorii s-au făcut că plouă torențial, au fluierat ștrengărește și ori au achitat pe cei primitori de mită din rândul medicilor, ori le-au dat pedepse la mișto, majoritatea cu suspendare.

Tristețea am resimțit-o și la detaliul că lumea s-a declarat suprinsă de sentință. Și bănuiesc că asta se trage fix din ce am spus mai devreme – cercetații în astfel de cazuri, bazându-se pe tot felul de sentințe și cazuri din trecut, se așteptau la pedepse blânde și fără clasica privare de libertate, un fel de cazuri care trebuiau să se rezolve de la sine, doar cu prezența în sală.

Iată totuși că recipienții premiului armeanului competent au ținut să dea un dos de palmă în primul rând primitoarei de mită și mai apoi întregii șlehte de medici care au primit vreodată vreo „atenție” ori s-au gândit vreodată să primească, mai tineri și mai noi în meserie fiind.

Pe final, mă întreb cum ar fi fost țara noastră dragă dacă astfel de judecători cu ouă indestructibile ar popula mai multe instanțe de judecată, în locul celor de genul care, printre altele, eliberează violatori de minore din închisoare, pe motiv că faptele nu sunt așa de grave, adică nu sunt comparabile cu genocidul sau că alte motive de obicei legate de victime.

Tot de final, sunt convins că evenimentul pentru care premiem judecătorii este doar o picătură de vin într-o vidanjă de dejecții, astfel că trebuie să ne înarmăm toți cu extrem de multă răbdare pentru ca astfel de treburi să devină norma și nu excepția. În orice caz, premiul este acordat și felicitările vin și ele neîntârziat pentru armenii competenți ai săptămânii.

Sursa foto.

Lasă un comentariu