
Mă uitam ca cetățeanul american turmentat, de o bună bucată de timp cum, nu numai pe tărâmul făgăduinței, land of the free și home of the brave, ci și la noi în bătătură, s-a trâmbițat mai mult decât era necesar pe tema alegerilor prezidențiale din US of A.
Toate în stilul heirupist și alarmist, toate ca și cum nu ar mai fi existat ziua de mâine. Asta pentru că, în ansamblu, media de azi pare că se adresează nu unor oameni, ci unui banc de pești caras, cu memoria de câteva secunde. Și parțial este adevărat. Mulți din public sunt într-adevăr gângavi și puțin neactualizați cu situația de azi, genul de om care are nevoie să i se mestece sănătos informația și să-i fie pusă pe limbă cum face barza cu hrana pentru puii din cuibul de pe blestematul ăla de stâlp.
Dar, pe de altă parte, parcă nu era necesar să fie toți băgați în priză mai ceva ca pe vremea cruciadelor, dar într-o epocă de bombardamente informaționale și implicit, fake news și propagandă care mai de care mai dubioasă, cu damf de vodcă împuțită mai de la est.
Iată pretini că a venit și această mică ziua Z, această furtună din paharul nostru de apă, un fel de scuipat în pahar la scara istoriei, într-un moment oarecum prost, ce-i drept, nu doar pentru vecinii ucraineni, care trag speranțe pentru imbecila de Harris, ci și pentru alte nații, care trag speranțe pentru ticălosul de Trump.
Dar, pentru cine își aduce aminte, boul de Trump a mai fost președinte și nu a căzut nici cerul, nu a erupt nici Fuji și nu a fost stopată nici imigrația ilegală atât de vânturată în campania electorală, a mia oară!
La fel și în mandatul senilului de Joe, care îl putem considera un preambul al politicilor ce vor fi continuate de proasta satului Harris, care, cum am mai zis, bifează toate căsuțele PC-ului de azi, ați observat că nu s-a întâmplat nimic măreț, nici o schimbare de macaz atât de importantă, cu atât mai puțin o schimbare în bine.
Că-i unul sau cealaltă, sunt niște nuanțe, în contextul în care oricum Israelul, odată stârnit, nu mai poate de durere în fese la toți lătrătorii, rusia la fel nu mai poate de atâtea sancțiuni, dar continuă războiul, Ucraina săraca, nu are ce face și, în orice condiții oricum trebuie să lupte mai departe și, în Africa pretină, tot la fel, toți îi dau înainte și fac câte un genocid neaoș poate chiar la acest moment, despre care vom afla cu lacrămi în ochi peste 2-3 ani.
Nu uitați dar, înainte să vă înflăcărați susținând la cote de prozelitism zelos vreunul dintre candidați, că situația nu se va schimba atât de radical, sau cel puțin nu așa pare!
Evident, ne-am dori să fie mai bine, oricine ar câștiga orice scrutin de pe planeta asta împuțită, dar la cum merg lucrurile, slabe șanse.
Mergem dară să scoatem berea de la rece, să dăm drumul la vestitul amplificator audio Pioneer și să așteptăm cu maximă relaxare rezultatele cele dătătoare de speranțe de tot felul.
Sursa foto.
Lasă un comentariu