irod.ro

La îndemnurile necolegului Vali, am urmărit integral dezbaterea prezidențiabililor cu bun simț de la digi16. Deși inițial eram lovit deja de scârbă, am ales să mă uit și am făcut bine.
Aș puncta niște idei la cald, bazate în general pe ce s-a discutat, dar poate valabile și înafara cadrului din seara care tocmai s-a încheiat.

Intru tare în pita explicațiilor și, dând ochii peste cap, pornesc cu amatorul de Mircică – Mihaela, dragostea mea – Geoană. Acest mai bătrân și real Howard Wolowitz din The Big Bang Theory, care de fiecare dată când se ivea ocazia, amintea că a fost pe Stația Spațială Internațională, nu a mai contenit în a ne aminti cât de mult a lucrate el la NATO cărând cafele. Prostănacul (termen patentat de Băselu, cred!), la aproape orice intervenție, că a fost nevoie sau nu, a dat explicații destul de standard, dar toate cu garnitură de „am fost la NATO”. Penibil! Altfel, a jucat la sigur, n-a epatat cu nimic, a fost grijuliu, fad și neconvingător.

Mai departe, Kelemen, preatinul nostru cel mai vechi, Hunor, dacă nu ar fi fost de etnie magyar, ar fi fost o alegere echilibrată, rațională și cumva normală. Chiar și așa, omul, doar pentru ce a realizat în seara asta, e un individ votabil. E politician vechi, se observă, clar nu are priză la publicul larg, dar este un om care s-ar preta pe o funcție ca asta pentru care candidează într-un univers paralel, mai normal. Evident, el are electoratul lui, plus 2-3 amețiți care vor să voteze “cu ungurii” din te miri ce motiv, poate chiar și ca vot-protest.

Cristian Diaconescu, în stilul caracteristic, are evenimentele, cultura generală și politica la el, evident, altfel cam tăcut, cam rezervat, dar bine articulat în explicații, totuși ca orice politician de meserie, cumva mai departe de realitatea românului de rând și mai ancorat în politica reală. Nu e rău, dar când te gândești că românul de rând așteaptă de la fucking președintele țării să i se mărească pensia sau salariul, parcă ai vrea să asculți populisme. Nu, Diaconescu se ține serios de treabă, știe ce înseamnă o funcție în stat, oricare ar fi aia, știe ce are de făcut președintele, de aceea nu va fi președintele României, deși poate e cel mai în măsură pentru funcția asta, judecând după experiența lui și după ce discurs are.

Dezamăgirea serii, țața căzută parcă din corcodușul hunedorean în ditai metropola bucureșteană, Elena Lasconi a avut o prezență ce părea mai-mai că se apropie de altă incapabilă dovedită și ștampilată, celebra Găbița Firea Șicâțiormaififost (vorba necolegului Cetin). Când credeam că ne scăpăm de țățisme și prosteală ieftină de ghereta paznicului de CAP, iată că vine Leanța Lasconi și ne plesnește, băi fraților, fix în moalele capului cu o prezență cutremurător de stupidă. De la îmbârligături pierzătoare cum că anatomia nu e parte din biologie (pusă la punct de nesperatul Simion), pe sistemul multor analfabeți funcționali de pe mapamond cu „X vietate e animal sau e pasare?”, și ajungând la anecdote englezești cu Churchill, în care s-a pierdut iremediabil în explicații, trecând și peste enormități legate de Palestina!, unde tot șarpele Simion i-a servit-o direct, Lasconi, cu părere enormă de rău, este total nepregătită.

Deci când te face Simion badigardu’, membrul de galerie și huliganul pe teme de clasa a 4a, e clar că ai o problemă. Înțeleg poate și politica partidului din care vine, avangardist, progresist, ce vreți voi. Doamna bifează multe din căsuțele PC-ului, un fel de mică și albă Kamala, păstrând evident proporțiile, dar mă întreb, asta era singura femeie care era prezidențiabilă în partidul ăla? Departe de mine misoginismul și ura împotriva femeilor, nu are rost sa ma scuz de nimic, faptele care le fac și persoanele care mă știu pot să explice mai bine ce fel de personaj sunt, dar duamna Lasconi este sub orice nivel. Dealtfel la fel ca prostul de Geoană. E total nepregătită și cade fix în blestemata și râioasa paradigmă de care nu se pot scăpa românii, în cazul în care va fi să fie, să votăm răul cel mai mic ca să nu votăm răul cel mai mare.

Continuând, surpriza plăcută a fost prostul satului, George Simion, care m-a oripilat cu bunul simț, cu rugămințile la respectarea timpului, cronometrului și formatului emisiunii, precum și cu pozițiile enervant de echilibrate pe orice subiect, lăsând scuipatul de galerie și agresatul sexual undeva hăt în urmă, de parcă nici nu s-ar fi întâmplat. E elevul acela care, dacă ar fi s-o citez aproximativ pe fosta mea profesoară de franceză, venerabila și inegalabila Madame V., ar fi fost un elev bun, capabil, transformat în nesimțit și jeg, dar care până la urmă s-a cumințit, pentru că a văzut că școala și educația bună te pot duce departe în viață, nu trândăvia și nesimțirea.

Evident, nu mă pronunț asupra vreunui candidat pe care l-aș alege sigur și pe care aș pune ștampila, dar este clar că șobolanii politici și electorali colacu și ciuc-alnost’ sar clar din schemă, pentru că pe lângă situația în care a ajuns terenul ăsta pe care îl numim țară, s-au mai și răhățit pe toată populația cu decizia asta de a participa doar ei doi și un coș de gunoi (ca să cităm niște rapperi celebri) la un tok-șuou a la Horică, doar că la televiziunea varanului. Păduchii ăia de la putere chiar nu merită nimic bun și, aș îndrăzni să plusez, chiar ar merita niște rele, dar astea le lăsăm la decizia Dumniezăului să decidă cine primește bine și cine rău.

De menționat declarația oarecum bombastică dar binevenită a lui Șică Mandolină, care se retrage din cursă și o susține pe duamna Lasconi, omul știind că nu are șansă și fiind unul din curajoșii inteligenți care a văzut că opțiunea și calea către o posibilă victorie a unui nou om, dinafara „binomului” (termen foarte utilizat actual prin media românească) pesedeilor și peneleilor cei corupți și gângavi, ar fi coalizarea în jurul unui alt candidat. Bravo lui, aplaudăm inițiativa, deși avem un semn de întrebare legat de mărimea electoratului urnit în direcția useristei.

La final, o notă extrem de specială pentru jurnaliștii cu întrebările, dar poate și pentru Prelipceanu ăla, care e îngrămădit nevoie mare: fraților, toți sunt niște idioți patentați, așa cum bine trâmbițăm aici pe site de la început. Șleahta asta de incapabili, maneliști ai literelor și căutători de senzațional și clickbait-uri chiar și când situația nu o impune și-au arătat limitele și măsura competenței sau mai degrabă incompetența și prostia legendară prin tipul de întrebări și aluziile de cel mai prost neam posibil. Ne scuzați, dar dacă trimiteam o ceată de suporteri scoțieni ai faimoasei Hearts of Midlothian, beți rangă tocmai aterizați din te miri ce pub domestic după ultima ieșire prilejuită de etapa ce tocmai a trecut, ar fi pus întrebări mai pertinente candidaților de la dezbaterea digi16 decât pămpălăii ca alde Orcan, Filoti sau alți amețiți de ultimă clasă! Mi-e rușine de rușinea lor de incapabili și de analfabeți funcțional de cel mai înalt grad.

Altfel, a fost distractiv, mai merită asemena dezbateri, eu le-aș face obligatorii, mandatory cum ar spune frații americani, pentru candidații la astfel de funcții, ca să ne mai destindem și noi și să mai râdem de unii și de alții, sau să băgăm bine la dovlecel, sau, de ce nu, să ne îngrozim de ce monștri politici avem ocazia să ocrotim sau să ucidem.

Sursa foto.