
Dragi pretini, mai sunt nici două săptămâni până prostul satului se aburcă pe jilțul prezidențial și deja lumea se cacă la propriu pe ea de ce debitează acesta, din poziția de nimeni deocamdată.
Vom face-ul și vom drege-ul sunt date deja ca lucruri deja sigure, întâmplate deja, sub sceptrul de carton al vizitatorului de Stormy Danielse, în timp ce liderii lumii latră din lanț a frică și schiaună temător.
A fost Groenlanda, a fost oprirea războiului din Ucraina in 48 de ore (asta fiind furată 100% de la vestitul nostru tribun, Vadim Tudor, care băga și el în pușcării toți infractorii în poate mai puțin de 48 de ore de la câștigarea alegerilor care n-au mai fost câștigate), a fost schimbarea numelui golfului și, ultima în listă dar prima ca importanță, anexarea Canadei! Mergem mai departe ca omul din videoclip și avansăm și noi ipoteza C.U.M.-ului eliberat de Trump, prin anexarea voioasă și zâmbitoare și a harnicilor de mexicani în acest super-stat nord-american, și iată cum C.U.M.-ul american curge peste noi toți, rămași uluiți, temători și cu bale în colțul gurii, toate în același timp.
Din colțul nostru oricum vesel, aplaudăm toate trăznăile ce-i vin la gură prostului câștigător de peste ocean, acest jolly-joker al politicii mondiale, și așteptăm în stil prezidențial sibian să vedem câte din declarațiile sale vor prinde contur.
Nu de alta, dar incapabilul marketat ca cel mai capabil a mai fost o dată preșădinte și știm cu toții cum a plesnit rahatul din toate pozițiile, stropindu-se tot de MAGA!
Poate însă de data aceasta, C.U.M.-ul american va reuși să izbândească și să se reverse peste oceanele care-o înconjoară, ca un vas cu lapte între două vase cu apă, din care se pot adăpa liniștiți toți care-i sorb deja cuvintele rostite cu timbrul inegalabil – solemn dar ridicol în același timp.
Cât despre ai noștri lideri europeni, mai gângavi ca niciodată, îi așteptăm să iasă din peșterile frumos desenate sau din scorburile călduțe și confortabile în care s-au așezat cu blănuri pe cap și pe ochi și să-și facă treaba pentru care în teorie sunt aleși. Ce-i drept, o așteptare prea mare pentru niște păduchi politici înfricoșați de niște vorbe portocalii, ce să mai spunem de valul C.U.M.-ului nord-american care amenință să ne cadă în cap de pe-o zi pe alta, începând cu D-Day-ul cel de final de ianuarie.
Sursa foto.
Lasă un comentariu