irod.ro

Precum gândirea românului de pe urmă, gândirea slovacului tot de pe urmă se aseamănă, astfel că, ambele națiuni cornute și carpatine în același timp par să facă alternativ aceiași pași de horă de prost-gust, cu vestiul pas înainte și dubli sau chiar tripli pași, în cazul slovacilor, înapoi.

Asta pentru că, dragi pretini, așa cum v-ați așteptat probabil, după alegerile în care împușcatul de Fico a câștigat, slovacul de rând s-a trezit cu fața surpinsă de Pikachu că țara o cârmește solid către tătucu putin, luând-o galop spre est, din postura de țară profund central-europeană care cel puțin geografic încă mai este.

Nu e de mirare pentru noi, pentru că și cu ocaziile de dinainte boul de Fico și-a arătat măsura ticăloșiei cu cealaltă ocazie la conducerea guvernului, astfel că noi nu ne-am așteptat ca biciul plămădit din rahat să și pocnească, singurii care s-au păcălit aici fiind frații noștri la fel de incapabili, slovacii, care au crezut că de data asta va fi mai bine, amăgindu-se cum ne amăgim și noi cu clasicii pesedei, care deși nu sunt pro-ruși, sunt de un banditism notoriu, așa cum ne-au obișnuit de ani de zile. Dar nu-i timpul pierdut, pentru că, dacă e să ne luăm după declarație de admirație deocamdată, circul pro-rus ar fi complet și la noi, ca și la slovaci, cu alde șoșoacă și alți clienți prostește numiți legionari sau suveraniști, într-un guvern teoretic post-ciolăcesc.

Ce putem să le urăm pretinilor și fraților munteni slovaci decât trezire la realitate grabnică și însănătoșire politică temeinică, pentru că nu tragem speranțe că noi vom învăța prea multe din călcatul lor în străchinile pro-putiniste recente, la fel cum nici ceilalți frați și vecini ai noștri, ungurii, nu par să învețe mare lucru.