irod.ro

Dragi pretini microbiști, revenim foarte lent pe subiecte sportive, deși suntem datori cu o adunătură de etape pre-campanii de calificări la mondiale sau ligi ale națiunilor, aceste meciuri care îți provoacă o silă atât de mare încât chiar și deschisul mașinii de scris provoacă scârbă, ce să mai vorbim de discuțiile pe subiect.

Mai ales când meciurile naționalelor au fost toate o țurcă sinistră între niște echipe fără cap și fără coadă, umflate cu pompa jurnalistică exagerat de mult, primul exemplu și cel mai relevant fiind al băiețâlor lui ăl bătrân, care au luat-o în bot fix de la o echipă de desculți balcanici, mai tăindu-le din avântul plin de tatuaje și impresii și fără nici o realizare relevantă pe plan sportiv.

Revenind însă la subiectul de azi, dăm de o știre care ar fi trebuit să nu fie știre, dar după cum știți, jurnalismul de azi oricum este o față palidă și scremută a ceea ce trebuia să însemne tagma asta…Și nici pe plan sportiv, evenimentul nu trebuia să fie deloc vreo reinventare a găurii de la macaroană, ci trebuia să fie o normalitate, mai ales în contextul sportului fotbalistic de azi.

Mai exact, în Olanda (ne scuzați, dar nu ținem neapărat să folosim denumirea națiilor, țărilor sau teritoriilor de jos, din motive care nu interesează pe nimeni) va fi organizat un meci între două echipe sătești, să zicem un fel de AS Crvena Zvezda Stanciova contra ACS Celectro Micăsasa olandeze, din care va lipsi păduchele principal, sau mai degrabă cei trei păduchi, principal și doi secundari, numiți arbitri.

Nu înțelegem în ce fel a ajuns un meci de fotbal fără bandiții de arbitri să facă cel puțin înconjurul presei europene, în condițiile în care încă de când eram copii de țâță, 99% din partidele noastre glorioase s-au desfășurat fără arbitri! Și toate într-o armonie și într-o piață clasică la sfârșitul cărora fiecare a plecat mulțumit la casa lui, cu bucurie sau tristețe în suflet, în funcție de rezultat, promițându-ne revanșa pentru a doua zi, sau, în unele cazuri, pentru meciul de diseară, printre câțiva dumniezăi și cristoși prietenești.

Întoarcerea aceasta la simplitatea jocului, fără banditismele înșoricate ale videoarbitrajului numit pompos VAR, în care cele mai monstruoase și mai nesimțite furăciuni sunt desfășurate fix în fața ochilor noștri, este nu doar benefică pentru fotbal în general, care este atât de căpușat de pariuri și hoțomănii incalificabile, ci pentru a mai detensiona puțin încrâncenarea coțcărească ce domnește de ani de zile în fotbal, toate alimentate de același combustibil suprem, banul.

Poate ar mai trebui redusă turația verzișorilor din fotbal, ar mai trebui revenit cu picioarele pe pământ, mai aproape de sport și de spirit, mai aproape de alergat după minge și nu alergat după teancuri-teancuri de dolărei și euroi, mai ales pentru niște prostălăi de jucători care sunt la un asemenea nivel de subperformanță raportată la salariu încât ne este scârbă numai când ne gândim!

Sursa foto.