irod.ro

Dragi pretini iubitori de povești nemuritoare, revenim cumva cu un jet lag care nu e lag ci mai degrabă o întârziere și jet care e de fapt mașină, ca să discutăm, poate nu pentru ultima dată, despre subiectul ultimei adaptări a poveștii Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, venite din partea ditamai studiourilor Disney, cum ar fi zis Grăsunovici.

Astfel, după ce tăntăloaica infatuată și parvenită ajunsă actriță în rol principal în vestita Albă ca Zăpada vopsită după standardul woke în nuanțe ceva mai palide, nu și-a putut ține gura la adresa poveștii în sine, căcându-se cu lejeritate pe poveste, fani și ideile transmise în nevinovata istorisire, iată că rezultatele s-au văzut după lansarea atât de amânată și răsamânată – profiturile fiind extrem de nesatisfăcătoare și notele acordate filmului pe celebra platformă de filme IMDb trimițând filmul pe locul întâi al celor mai proaste filme apărute și votate vreodată.

Povestea o cunoașteți deja, am relatat și noi la momentele potrivite, amintind astfel de subiect oricând era nevoie să plesnim peste bot orice nătărău gângav care bătea câmpii nederanjat de nimeni.

Tocmai de aceea insuccesul mizeriei ăsteia de film re-re-readaptat și cu cojocel și pieptar woke-iste ne-a adus nu doar zâmbete pe figură ci și o satisfacție sănătoasă. Căderea în dizgrație a proastei care guralive și DEI-iste precum și a dobitocilor de la Disney nici că putea fi mai hilară și mai binemeritată, mai ales că lumea a tot tras de ei să nu mai gafeze și să dea cu toporul ignoranței în poveștile care au crescut generații întregi de copchii.

Ca o mică paranteză, am observat și noi opinia solidă a necolegului Cetin despre aruncarea vinii în cârca nătăfleței nesuferite și neastâmpărate de Rachel Zegler sau Wegler sau cum o mai chema-o, Disney-ul lepădându-se parcă și închizând subiectul cu o clasică spălare pe mâini, practic nerecunoscând nici un wrong-doing. Noi nu decât parțial de acord, din simplul motiv că numai și numai declarațiile tâmpitei ăsteia cu lacrămi false în ochi au fost singurul și cel mai notabil declanșator (trigger dacă unii preferă discursul americanizat) al fiasco-ului numit Snow White reinventat de Disney, astfel că cea care trebuie băgată în față și la plăcinte și la război trebuie și e normal să fie cea mai comentatoare și cea mai trompetistă dintre toți cei implicați în proiect, și anume tălâmba de Rachel.

Suntem însă de acord cu necolegul că lumea e prostită și proastă, ar fi înghițit și înghite multe mizerii servite cu zâmbetul pe buze de japițe precum cei de la Disney, Amazon, Netflix și alții, și în virtutea acestui fapt ar fi acceptat fără probleme gașca de șapte pitici diverși, neurodiverși sau neurodivergenți, nici nu mai știm, dar uite că, în final, paharul răbdării s-a umplut fix cu tsunami-ul proastei de Rachel Zegler, pe care a luat-o gura pe dinainte, aberând într-un hal care până și pentru cei mai tăntălăi dintre noi, a fost parcă prea mult!

Astfel a fost nu doar oportun pentru o companie de nivelul Disney ci chiar natural ca singura proastă să fie și ultima proastă, căreia i se vor sparge în cap toate ouăle clocite ale batjocurii și dezaprobării și respingerii filmului, cu mențiunea că, tot ca în povestea Albei ca Zăpada, fiecare a primit cam ce a meritat: tolomaca SJWistă de Rachel căzând în dizgrație și Disney într-o gaură de sute de milioane de dolari pagubă după acest rateu monumental – un FAFO de poveste pe care l-am așteptat cu aplauze, confetti și artificii.

Cum s-ar zice, totul e bine când se termină cu bine, sfârșitul acestei povești fiind cu-adevărat de poveste!

Sursa foto