Dragi preatini, nu mai e nevoie să ne îndreptăm către sfintele lăcașuri electorale pentru că alegerile s-au încheiat cu rezultatul mirosit și de noi, pertinent și rezonabil.

Pe de altă parte, așa cum am precizat și după primul tur, notăm că deși diaspora – temută de mulți din țară, fără motive întemeiate – deși s-a mobilizat să participe aproape dublu față de prima rundă restartată, nu s-a agitat atât de mult de dorul sau de dragul țării, vorba săracului Gyuri.

Când doar 1,6 milioane de români împrăștiați în toată lumea participă la vot, dintr-un total de vreo 6 milioane, este cam greu să îi tragem de urechi pentru direcția în care au votat, mai ales că diferențele de vot între candidați nu au fost atât de radicale!

Repetăm ce am mai spus, că la noi nu plătim la numărul de cuvinte și nici nu ar fi greșit ceea ce spunem: dacă ne uităm la cifre și utilizăm matematica, dacă tot e la modă acum cu alegerea frezatului matematician, ne dăm seama cu ușurință că peste 4 milioane (!!!) de români au preferat să ronțăie un croissant, să bea un sake, o bere belgiană sau cehească sau daneză, de cel mai înalt nivel toate, să mănânce un grătar în stil american sau să bea o cană de lapte de cămilă sau de iac, în loc să meargă la votări.

Acuzațiile la adresa diasporei, din ambele tabere, nu sunt deloc pertinente, nu se susțin și trebuiesc tratate cu un zâmbet și cu indiferență.

Revenind la ziua de luni, cea de după duminca votărilor, ne aduce la aceeași situație de a avea un guvern condus de un gângav patentat, dominat de aceiași păduchi politici pesedei și penelei, care, tot prin grația și inteligența alegătorului român, i-a adus în situația de a forma guvernul, din postura de coaliție fragmentată dar majoritară. O palmă dată unui rahat, în clasicul stil românesc.

Ei, de aici, așteptăm distracția formării unui guvern plin, stabil, în condițiile în care partidele sunt absolut toate făcute muci, pline de idioți, corupți și coțcari de care cel puțin noi ne-am săturat dintotdeauna!

Cât despre noul primar de capitală, să vedem dacă Presidente Prudente – matematicianul va scoate un iepure din joben, în condițiile în care elemente de tristă amintire precum banditul ăla cu ochelari sau vestita sârmă plină de țățisme dau deja târcoale borcanului cu miere al bugetului de bucurești…

Ca să folosim un termen din fotbal, pe care l-am cam neglijat în ultima vreme, dar la care vom reveni în forță cât de curând ca să concluzionăm sezoanele europene, astăzi a fost victoria, bucuria, se bea un păhărel de șampanie și de mâine echipa se gândește la următorul meci. Și meciul guvernamental la care ne referim este oricum, dar numai ușor nu!

Sursa foto 1, sursa foto 2.

Lasă un comentariu