
Dragi preatini, poate ați observat prin diferitele media românești sau internaționale că se aduce în discuție subiectul Stop Killing Games, al Nicolaiului român vicepreședinte al Parlamentului European și al inițiativei de a reda jocurile video jucătorilor.
Pe scurt, că noi am mai abordat subiectul, companiile producătoare de jocuri video, după ce ai cumpărat un joc, s-ar putea, cu de la sine putere, să îți retragă accesul la joc și să te salute din mers, ei plecând cu banii tăi și tu rămânând și mai sărac și mai prost dar și cu urechi lungi de măgar. Asta pentru că jocul îți este retras din vestita Library, tu nu îl mai poți juca, deși ai dat banii pe el.
E ca și cum ți-au cumpăra un telefon mobil, l-ai folosi o vreme și apoi ar veni magazinul care ți l-a vândut, noaptea ca hoții, vorba politicii românești, și ți l-ar lua, a doua zi trezindu-te că dormi până la ora 11, nemaiauzind alarma setată pe ditamai smartphone-ul cel scump, el fiind deja în mâinile furăcioșilor.
Apăi tot așa îi considerăm și noi pe bandiții de la Ubi$$oft, EA Game$$ și alți păduchioși, ticăloși și zgârie-brânză, care nu îți garantează nicăieri că un joc în format digital pe care l-ai cumpărat va rămâne al tău pe veci, ca în cazul oricărui produs sau serviciu cumpărat.
Și aici intervine inițiativa Stop Killing Games, care dorește să aducă pe tapetul legislativ european această mizerie sinistră și să oblige companiile să respecte dacă nu bunul-simț și morala, măcar legea care se dorește instituită, astfel ca gamerii să nu rămână și cu banii luați și fără jocuri.
În plus, ditamai Nicolae Ștefănuță, vicepreședintele până acum neinteresantului Parlament European, a semnat petiția Stop Killing Games, la fel cum am făcut și noi, declarând în acest fel susținerea totală pentru inițiativa cetățenească pornită inițial din Marea Britanie care a încetat să ne mai fie soră și pretină.
Pentru aceasta, îi acordăm cu maxime felicitări și cântec de trompetă, premiul nostru al Armeanului Competent, asigurându-l de toată admirația și sprijinul nostru pentru astfel de comportamente. Este un exemplu bun pentru un politician, care ar fi fost foarte potrivit să fie continuat și duplicat de câți mai mulți tăietori de frunze la câini din structurile europene de conducere și, de ce nu, chiar din politica românească. Suntem convinși că alții ar fi considerat mișcarea o bagatelă, având și subiecte mai grave de care ne putem ocupa. Parțial adevărat, dar în ideea că una nu exclude pe cealaltă, iar politicienii de orice fel au obligația și datoria să se ocupe de absolut orice aspect care ar putea îmbunătăți viețile alegătorilor, mai ales că acesta este un subiect care afectează direct buzunarele clienților europeni și din întreaga lume, considerăm că premiul Armeanului nu este doar binevenit, ci va fi acordat de acum încolo oricăror temerari care susțin cauza.
Evident, ca din gură de șarpe, nesimțiții de producători ai jocurilor video care parcă nu se mai satură, grupați în Video Games Europe, amenință că mișcarea va avea impact direct asupra prețului final al jocului, într-o încercare disperată să facă un cost-saving de zile mari, întru disprețul total pentru gamerul cumpărător.
Noi, din postura de gameri, nu doar că susținem această justă propunere, dar ne gândim că dacă se va ajunge la prețurile exorbitante ale jocurilor atât de vânturate a frică de bandiții ăștia, poate ne vom trezi și cu o scădere drastică a vânzărilor și niște falimente care se lasă deja cam mult așteptate.
Nu trebuie să supraviețuiască toți în piață, la fel cum nu trebuie nici noi, din postura de clienți să cumpărăm toate aberațiile vomitate de Ubi$$oft sau Micro$$oft. Și dacă va fi să moară unii dintre ăștia, promitem să-i petrecem la cimitirul companiilor falimentate de ticăloșie și lăcomie nerușinată.
În mod clar, vom urmări subiectul în cunoscutul stil iohănnesc, revenind ori de câte ori este nevoie ca să punctăm ce mai este de punctat.
La final, nu putem decât să observăm că astfel de idei de schimbare în bine pornesc tot de pe bătrânul continent european, la fel cum s-a întâmplat și cu vestitele mufe USB-C, pe care, fără să cârâie prea mult, le-au adoptat și cei mai mari nesimțiți de pe planeta, compania Apple, care a fost obligată să-și echipeze aparatele vândute peste tot în lume, schimbând aberația medievală numită lightning pentru toate produsele vândute peste tot în lume. Ca europeni, nu putem decât să fim minim mulțumiți de astfel de mișcări, mici, ca pasul de astronaut, dar mari, ca efect pentru lume.
Sursa foto.
Lasă un comentariu