Dragi preatini, citeam la necolegul Cetin întrebarea și comentariile lumii pe subiectul politicienilor guvernamentali și ne gândeam și noi cum am fi răspuns.

Ce-i drept, am putea fi și noi dezamăgiți, dar am trecut de mulți ani de faza aceasta, pentru că am fost dezamăgiți când ne păsa, când vedeam pe unii cum băteau cu pumnul în masă, cum plângeau, cum își smulgeau părul din cap din dragoste pentru patria mumă, ca să aflăm după că de fapt le curgeau lacrămile după furăciuni și corupție, după amante și curve, după bănet și banditisme.

Și apoi ne-a trecut dezamăgirea și ne-a apucat disprețul. Acela sănătos și neprihănit, acel dispreț pur, inamovibil, constituțional am spune noi, față de clasa politică românească în general și pentru partidele care au format guverne după Revoluție în mod special, începând, în ordinea ticăloșeniei de pe tricou cu pesedeii, peneleii și urmând cu udemereii, acest partid breloc nelipsit de la aproape nici un ospăț al puterii, primind mai mult decât o ciosvârtă, la fiecare participare în guverne.

Cei noi intrați în horă, nefiind capi de guvern doar simpli susținători, usereii, sunt niște nevinovați ai sorții, tipicii prostănaci, cum i-ar fi numit Băsescu, doar că infatuați și la fel de incapabili ca și ceilalți. Doar că ceva mai spălați și necorupți, prin prisma vârstei și nemânjirii date de participarea îndelungă în politică (partidul fiind totuși tânăr). Le dăm așadar timp, mai ales că împiedicații, prin fiasco-uri totale ca Leanța preșădinta …what’s her name…Lasconi, bat-o s-o bată, susținerea pentru frezatul olimpic în loc de propriul catindat la preșădințiale ( aceeași Leanță) și alte bâlbâieli sinistre și-au arătat cu vârf și îndesat cam care le sunt limitele și am putut să ne dăm seama ce fel de gângavi și imbecili sunt!

Așa că, făcând un pas în lateral destul de săltat, răspundem și noi foarte pe larg întrebării Cetinului, noi fiind dezamăgiți pe linie de toate guvernele acestea și încă și de altele, disprețuindu-i pe toți, cu extrem de puține excepții individuale, nu în egală măsură, dar constant și neobosit! Iar în mod special membrilor (miniștrilor și familiilor lor, fără excepție!) guvernelor exclusiv pesediste, peneliste sau melanjate din cele două partide le dorim soarta vreunui Ion-Six-Pack pensionar, cu pensie de 1200 de lei, de printr-un sat din județul Călărași, care are dileme lunare în alegerea între mâncare, medicamente sau plătit facturi la căldură și întreținere în timp ce aruncă grăunțe la cele trei găini din curte, dar care probabil i-a votat cu două mâini de fiecare dată.

Și după cum ați observat, acesta nu este o dorință sau o urare atât de teribilă, pentru că disprețul, lehamitea și scârba față de ăștia trec dincolo de cuvinte, iar o blagoslovire direct proporțională, în consecință, nu se poate exprima nici aceasta în cuvinte!

hăștagscârbă, hăștaglehamite, hăștagageamii, hăștagcorupți, hăștaggângavi, hăștagincapabili,

Sursa foto.

Lasă un comentariu