
Dragi preatini, ținem neapărat să vă stricăm începutul de săptămână, după aberațiile Candaciene la care am râs, mergem nu neapărat către plâns dar către ochi goi a disperare, ca să mai notăm un copchil mort mușcat de câini, sărind din inegalabila Oltenie tocmai în estul îndepărtat.
Astfel, pe tărâmuri cu rezonanță extrem de beligerantă, un copil de trei ani a murit mușcat de câini vagabonzi, acești frați ai românului mai ceva decât codrul, care nu se dau dracului stârpiți de pe străzi, preumblându-se liniștiți peste tot, cel mai recent la Mărășești, au reușit să-și mai treacă o victimă în palmares.
Evident, pentru primar, problema cânilor vagabonzi este de cea mai înaltă prioritate, s-a declarat, după tragedie, semeț și cu mâinile spălate una pe cealaltă.
Doar că, vedeți dumneavoastră, problema a fost atât de prioritară încât copilul deja a murit și abia apoi s-au apucat tăntălăii (unii stropiți pe față nu de sânge ci de vină) să adune patrupedele (care e și ele suflete!) de pe străzi.
Ne întoarcem astfel în Evul Mediu în acest crâmpei vrâncean, doar că acolo nu aveam vreme să plângem la moartea unui copil, oamenii fiind, la fel ca multe jivine, porniți să toarne an de an câte unul (un fel de anul și cârlanul de secol VI), iar din cei mulți să reziste măcar câțiva. Să știți însă că în multe dintre spitalele românești, în Anul Domnului 2025, tot astfel de îndemnuri la înmulțire medievală primesc și părinții care își pierd copiii, chiar de la asistente și, cine știe, poate chiar și doctori!
Sursa foto.
Lasă un comentariu