
Dragi preatini, citeam și noi la necolegul Vali cum ne ceartă afaceristul de înalt nivel copilu’ la duamna Laura parlamentara și investitoarea pentru că suntem săraci (sau săraki) și părinții noștri nu lucrează.
Or fi lucrat sau încă lucrează unii dar tot n-au ajuns să-și țină plozii la Monaco (pronunțat cu accentul pe litera a, ca niște buni francofoni, wink-wink, nu ca imbecilii care pun accentul pe o) și nici să cumpere la odoarele lor geci și cipicei de 5000 de euro. Astfel că părinții proștilor de urmăritori ai prințului = bad, părinții prințului, adicătelea duamna Laura Vicol și duomnul V. Ciorbă = good.
Și așa e și normal, de ce bă, părinții ăstorlalți, n-ați lucrat bă mai mult ca să vă trimiteți copiii în Principat? Leneșilor și trântorilor!
Necolegul Vali mai face și enumerarea altor băeței și fetițe dulci de București care s-ar asemui în gândire și portofel cu policalificatul ăsta mic, mergând până-ntr-acolo să aducă raison-ul unde nu îi este locul, cerând o iustitie romenă funcțională. Îi apreciem întotdeauna entuziasmul și radicalismul, pentru că de multe ori le practicăm și noi, dar privind cetele de followeri ai Viscolului și ai ăstora care ne țin prelegeri despre succes în veață, ne cuprinde tremuriciul realității crude, acela al visătorilor la parvenitism patentat de Viscol-Muc cel Mic, care ar pohti mai degrabă la viața Mucului cu mamă purtată în cătușe decât la viața cu păpuci Adibas și iPhone luat în rate dar cu mamă navetistă purtată de tren sau autobuz dintr-un sat de Teleorman către job-ul neaducător de averi din capitală.
Și, dacă stăm bine să ne gândim, nu putem să-i urechem nici pe urmăriți nici pe urmăritori. Tot așa cum nu putem să-i convingem că drumul lor este cel greșit iar al nostru este cel corect! Un lucru este clar însă: deși nu stăm la Monaco, mamele noastre nu au purtat niciodată cătușe!
La final, cum zicea maestrul, decât să ne-ntristăm, hai mai bine-un cântec vesel să cântăm!
Sursa foto.
Lasă un comentariu