
Dragi preatini, după o perioadă ceva mai îndelungată ajungem și noi cu fundul în balta cea tot mai înghețată dintre China comunistă și Japonia Iron Maiden-istă, ca să luăm pulsul politic și economic, mai ales după că Iron Maidena noastră preferată, nou-aterizata în fruntea guvernului insular, Takaichi Sanae (高市 早苗 / たかいち さなえ) nu tace din gură și spune adevărul din punctul de vedere japonez: dacă în zona Taiwanului apar nave de luptă chineze, asta constituie amenințare la adresa supraviețuirii Japoniei.
O apreciere onestă din punctul nostru de vedere, mai ales dacă observăm istoriile recente în care chinejii puși pe treabă s-au apucat să șicaneze și să ceară precum parvenitul cu bani la restaurant din toate felurile și să-și bage practic mâinile în meniurile celorlalți clienți. Nu doar Japonia s-a trezit cu chineji pe cap pentru celebrele insulițe Senkaku (denumite Diaoyu de chineji – sau așa-ceva…), dar și pretinii noștri ceva mai de la sud, filipinejii, s-a trezit și ei înghesuiți și scuipați între ochi peste bordul navelor de către chinejii cu poftă de de toate de la toți.
Dacă până acum blajinii Fumio Kishida sau Shigeru Ishiba au lălăit-o clasic într-un dolce far’ niente pe teme chineje, iată că metalista noastră preferată, Takaichi-sama, dă dosul de palmă peste botul chinejilor, amenințându-i și cu degetul să nu dea dracu…
Evident, partea chinejă a sărit ca arsă, bătând aprig din picior, în stil comunist, ca imediat, dar imediat, partea japoneză să-și retragă cuvintele și șă revină și să-și corecteze postura în fața chinejilor. Dacă postura aia e cea a ghiocelului, ca cea a altor păduchi mondiali, ne temem că nu se va întâmpla din partea japonejei care pare că vine cu chef de popit pe cineva.
Geaba s-au lamentat chinejii, geaba opresc comerțul cu fructe de mare și pești, geaba îndeamnă chinejii de rând să nu mai viziteze arhipelagul, că adevărul a fost spus pe gură și până la acest moment nu există semne că japonezii dau înapoi, chiar dacă bullying-ul politic chinezesc continuă și se extinde în economie și turism.
La nivel diplomatic, chinejii au notat tot cu sângele aproape fiert că partea japoneză nu are ce comenta pe subiectul Taiwanului, dându-se de ceasul morții pentru victimele taiwaneze ale ocupației japoneze din secolul trecut. Evident, istoria este argumentul foarte la îndemână pentru lamentări actuale, dar noi dorim să prezentăm și partea direct afectată de discuții prietenești și zâmbete (din partea Japoniei) și de amenințări cu rachete și blocade (din partea Chinei comuniste) – preșădintele taiwanez, Lai Ching-te arătând exact cam ce simte actualul și prezentul Taiwan, invitând lumea să guste un sushi adevărat japonez! O mișcare destul de evidentă, deși chinejii de pe continent mai că nu crăpau de grija taiwanezilor, ăștia îngrijorați, după cum bine știți, de invazia care se tot pregătește.
Revenind la păruiala sino-niponă, dacă mai punem pe masă și noile antrenamente militare și înarmări samuraie, vorba lui Gyuri, e deja lesne de înțeles că ăștia de peste Marea Chinei de Est nu par nici să clipească nici să miște vreun milimetru. Asta pentru că cedatul în fața bătăușilor și ăstora care te intimidează și vor să-ți fure nu doar sandvici-ul când ajungi la școală ci dacă se poate și pantalonii de pe tine, nu este o opțiune pe termen lung.
În mod natural, vom urmări iohănnește, cu deosebită îngrijorare și atenție, și acest subiect extrem de interesant pentru noi, suporterii de cea mai înaltă clasă a Japoniei, ca să aflăm și alte fapte de arme sau diplomatice din nouă flocăială a Extremului Orient. Până atunci, un cântec vesel să cântăm…ba poate chiar două!
Sursa foto.
Lasă un comentariu