irod.ro

Dragi preatini, revenim pe vremuri de iarnă ca să amintim nu neapărat de obositul sector turistic românesc ci mai degrabă de mai largul și chiar mai mortul sector de transporturi feroviare din țară, pe care un turism sănătos ar trebui să se bazeze, cel puțin în teorie.

După argumentele noastre care încă sunt mai verzi ca frunza Lenuței Udrea, notăm cu dezgust absolut evenimentele care au implicat nu doar locomotive stricate și trenuri abandonate în frig în Vestul sălbatic al țării ci și, am dedus noi, cristoși și dumnezăi din partea călătorilor pe trenurile internaționale care ajung, cu chiu, cu vai, la destinațiile de pe Dâmbovița și Colentina.

Mai exact, IRN 79, trenul care leagă eternele confundate capitale ale Ungariei și României, București și Budapesta, (vedeți? confundate…) a ajuns în București cu o întârziere de mai bine de 12 ore, locomotiva aparent nouă a trenului stricându-se în județul Arad, între localități Șagu și Vinga (nu Șag, cum greșit scriu cei de la Proinfrastructura, localitatea Șag aflându-se în județul, Timiș), călătorii simțind probabil cum se simt acum și săracii ucraineni bombardați de invadatorul rus, fără căldură, în mijlocul iernii, în câmp deschis și fără speranțe la un ajutor prompt și eficient.

După bâlbâieli incalificabile ale CFR-ului medieval păstorit de cei mai capabili dintre capabili, dintre care unul a fost chiar bănățeanul cel mai din frunte, Grindeanu, în Anul Domnului 2026, în Rumeinia cea parte a Uniunii, trenurile nu doar că se defectează (deh, au pățit-o și alții cu material rulant și infrastructură monstruoasă!), dar sunt și aproape abandonate în câmp, în mijlocul iernii, la mila Dumniezăului pe care tot românul cu frică de zeitate îl poartă în gură zilnic!

Detaliile maimuțărelilor care întrec orice limită în acest caz sunt similare cu cele mai proaste vaudeville-uri, pictând adevărata față a Grădinuței Măicuței Domnului în care, toate merg ca pe roate, atunci când roatele nu sunt oprite la locomotivele revergorate și reșapate pe grămezi de bani din PNRR-uri total necontrolate.

Evident, noi nu aveam pretenții de la mai bine, în condițiile în care CFR-ul, alături de Vama română est tot un stat în stat, iar bănetul care se sifonează este de nivelul bogățiilor sultanului Bruneiului, doar trecem la carnețel mărețele realizări ale capabililor de cinci stele Grindeni și alții, care rup în două transporturile deja de ani de zile, mai ceva decât Mitrea, Băsescu și alți înalți performanți miniștri ai transporturilor din guverne mai mult sau mai puțin pesediste (de obicei, mai mult), votate cu două mâini chiar de noi!

Ne și întreb, la final, cum și-a permis și împuțita aia de locomotivă să inoportuneze măriții sultani ceferiști, deranjându-i de la șuetele de la mall, unde bling-bling-ul de sute de mii de euro trebuie să se vadă și să fie văzut!

Și iată cum, pe lângă șoselele patriei de care fugim cum fuge Satana de tămâie, nici trenul nu a rămas mai prejos, spulberându-ne și ultima fărâmă de dorință de a cutreiera țara în lung și-n lat, eventual ajungând după ‘jde ani pe tot mai nefrecventabila coastă del sol românească.

Sursa foto.