irod.ro

Dragi preatini, citeam cu zâmbete largi la necolegul Cetin despre marile succesuri, vorba mezinei băsesciene care dona odinioară scaune electrice oamenilor aflați la nevoie, despre succesul tumultos al guvernului bolojan, care s-a pus pe cârpit bugete de stat după urgia pesedeilor ciolăcești, care au aruncat căruța economică românească în iaz, înecând caii și au și micționat pe cadavre de pe mal, strigând și acum la prostul de bolojan, care măcar și-a asumat dacă nu să facă efectiv chestii concrete, măcar să-și ia sudălmi și scuipați între uăchi nu doar de la cetățeanul de rând care ca măgarul, vine întotdeauna la urma turmei, salvând-o prin căratul grelei poveri pecuniare, dar și de la groparii țării, pesedeii cei ultra-corupți și nerușinați, care ar fi trebuit să dispară la dracu’n praznic, în pustia îndepărtată a uitării pe vecie.

Dar, revenind la unul dintre succesele, cuvânt declinat la plural total necunoscut aceleiași fiice de fost preșădinte, taxa pe colete extra-comunitare, țintite fiind cele de la vestiții comercianți-mamut din china comunistă, temujin, alibaba și cei un miliard de hoți și alții, observăm mai degrabă lipsa succesului, cum bine a notat preatinul nostru Cetin.

Și nu vorbim de un insucces oarecare ci de un fiasco total și categoric, lucrurile rezultând în cea mai pură combinație murphisto-radio erevanistă! Nu doar că matematicile făcute de împiedicatul călăreț și echipa sa de împiedicați și gângavi care se sforțează dar tot nu reușesc cum trebuie, dând din prost în mai prost, dar sunt la un nivel atât de ridicol încât se bat recorduri zilnice de incompetență financiară și economică. Acest rateu grosolan demn de rupătorii de bilete de la circul aterizat în satele Câmpiei Române la ceas canicular de iulie este datorat, cum natural se arată în cuvântarea necolegului, de minimul exercițiu de gândire al chinejului, care a mutat țara de destinație a coletelor de origine asiatică, livrările făcându-se în țări vecine, Ungaria în special, care nici măcar cu deja obositul și greu-încercatul Orbán Viktor cel uns cu toate alifiile, nu și-a putut da mai cu stângul în dreptul în asemenea hal ca și guvernul rumânilor care, la fel ca vestitul personaj din South Park, moare la fiecare sfârșit de episod.

Iată preatini cum obiceiul prostesc și îngust la minte de a taxa de la aerul respirat până la urmele lăsate de roțile automobilelor în glod a avut efectul clasic al legilor lui Murphy care de fapt nu erau ale lui, explodându-i în față ceterașului bihorean care este invitat chiar de păduchii politici de parteneri de coaliție să cânte la altă masă, într-una dintre cele mai lipsite de rușine cuvântări din ultimii ani, încasările presupuse din taxele pe micile acareturi și nimicuri comandate din plictiseală de rumâni nu doar că lipsesc cu desăvârșire, dar gaura este încă și mai mare, într-un concurs de imbecilități greu de anticipat chiar și pentru oameni ca noi, cu deja cunoscute și confirmate predicții pe mai multe paliere.

Nu putem decât să-l aplaudăm pe Iliuță Murphy, care duce la rang de realitate crudă și penibilă ideea că ceea ce începe prost se va încheia încă și mai prost sau, dacă doriți, dintre mai multe lucruri care pot funcţiona prost, funcţionează prost acela care produce cea mai mare pagubă.

Sincere plecăciuni maestrului, urmate de clasicele aplauze persiflante la cel mai înalt nivel. Cum ar zice John-Six-Pack-ul, we bow to the master!

Sursa foto.