irod.ro

Dragi preatini, revenim și noi, cu ocazia discuțiilor pricinuite de tot felul de numiri și decizii ale frezatului olimpic și a opiniilor din bătăturile virtuale din toate colțurile întărnătului românesc, ca să revergorăm, cum ar fi spus petrecăreții din poiana de la Pișcani, mesajul nostru cel neschimbat, la fel de rece și de obiectiv ca moartea, care nu face distincție între bogați și săraci și nici între proști și proști și fuduli.

Cum bine apreciam acum hăt, multă vreme, nu mai încape vorbă să rămânem dezamăgiți de clasa politică românească sau europeană, având în vedere nivelul de curlimbism, ticăloșie și corupție sau înclinarea sprea acest buchet urât mirositor, dar observăm că o parte a cetățenilor cei aprigi și iubitori de anumiți actori (sau mai degrabă scurmători în căcat) politici au prins glasul cel dezamăgitor al votătorului pus să aleagă pe principiul răului celui mai mic și nu din convingere pentru programe politice sau în funcție de curlimbismele sau predispoziția la acestea a preferaților.

Noi înșine am apreciat cu mult înainte de începerea efectivă a alegerii frezatului că acesta este singurul catindat apropiat de normalitate, restul jivinelor aflate în boxa electorală fiind niște putreziciuni sinistre pe care le-am popit și plesnit între ochi, laolaltă cu sudalma scuipată între ochi, ferindu-ne să rădicăm pe umeri sau în slăvi individul.

Pe de altă parte, notăm partea useristă sau nicușordanistă a posesorilor de drept de vot care continuă să calce în rahatul pe care îl acuză la adversarii de moarte politică, considerându-se ei înșiși inorogii neprihăniți și albi ai nației, elfii politicii în timp ce partea georgisto-simionistă fiind dracul cel slinos și unsuros al pierzaniei, laolaltă cu îmbătrâniții dar stricații pesedei și penelei, care trebuiau de multă vreme să fie arși pe rugul uitării și aruncați în străfundurile gheenei politice, rași din memoria colectivă și aruncați la gunoiul istoriei.

Considerându-te tu însuți, dimpreună cu partidul tău ca cel din meme, este nu doar ridicol, ci și bizar, în contextul în care în al patrulea partid al țării ne-a dat unele dintre cele mai mari flopuri posibile în decurs de câțiva ani, la bătaie mare cu cele ale patentaților pesedei pe care îi aruncă acum la stâlpul infamiei. Să nu mai menționăm de înalții policalificați Clotilduța, habarnista de Lenuța Lasconi, mincinosul bioterra moșteanu, mincinosul și gângavul de miruță, tăntălăul de voiculescu sau pe unsurosul de barna.

Ca să devină totuși credibili și adoptați de cât mai multe persoane pentru următoarele scrutine sfinte, nu doar de fanboys-ii cumpărători de iPhone 17 Pro Max și băutori de chai-latte în pauzele lungi și dese de la corporație, usereul ar fi trebuit să-i crucifice politic (că tot e perioada pravoslavnică ce comemorează astfel de proceduri) în piața publică pe bandiții politici enumerați mai devreme și să aibă în partid încă cel puțin 20 de Dienuței de la Mediu, pe care oricum nu o prea susțin cu toată suflarea, nu să se mănânce între ei cum au mâncat-o pe propria catindată, proastă, ce-i drept, înainte de alegerile preșădintelui.

Însă, comportându-se așa cum observați și singuri, devin și ei niște răi mai mici în comparație cu clasicele curfutițe pesediste și peneliste de care s-a săturat toată lumea.

Ce ne mai întărește că și mai aprig convingerile este și reacția viscerală a simpatizanților prozeliți ai noului val, dacă ne permitem să scoatem în evidență mâța cea moartă, putredă și sulfuroasă din acel partid și s-o arătăm cu zâmbet șugubăț la lume, pentru că noi înșine suntem vadimește puși la stâlpul infamiei de către devotații căței desprinși din fabulă, fiind acuzați că suntem ba georgiști ba sugeraniști, fiind chestionați de celebrul ștat de plată pe care a curs puțină vodcă împuțită și totodată invitați să ne luăm bocceluța în spate, arătându-ni-se cu arătătorul direcția Estului putinist pentru a ne instala noul cort, în timp ce ne numărăm cu amărăciune și suflet mic și negru cele două ruble din punguță.

Iar, dragi preatini, chiar astfel de reacții sincere și instinctuale din parte celor care se consideră salvatorii țării, purtătorii de platoșe stropșite cu sângele necredincioșilor putiniști și autointitulați proeuropenii și drepții istoriei, ne spun absolut toate câte trebuie să le aflăm despre adevărata gimnastică mentală practicată chiar de către aceștia în ceea ce ne privește.

Astfel, suflarea însuflețită useristă și nicușordanistă ne arată încă o dată că este gata întotdeauna să vadă șorecarii de tip mickey mouse ponta și șobolanii politici grindeni de pe masa altuia, nu și moștenii, clotildele, miruții și lenuțele lasconi din propria farfurie.

În mod cert, noi jucând întotdeauna un meci nul, în care care ne asumăm doar riscurile de a fi uciși virtual cu pietre pe tărâmul întărnătului, nu tragem decât învățăminte pentru noi și experiență pentru viitor, neintenționând să obligăm pe nimeni nici să ne creadă și nici să ne aprobe opiniile și alegerile sau lipsa acestora, dar așteptând întotdeauna lama ghilotinei faptelor să taie capetele cele îmbătate de putere și dispreț cu aceeași fervoare și cadență cu care aceleași lame cădeau în timpul Terorii.

Retrăgându-ne tiptil în desișul cablurilor de fibră de sticlă, mai zâmbim încă o dată ca un veritabil desgraçado, cum ar fi zis un João-Six-Pack brasileiro, lăsând lumea să să mai dezbată cu foc și pară și să-i crească tensiunea colectiv când privesc cuminți același circ politic de care nici nu se satură, dar căruia nici nu-i dau foc.