
Da chiar, la ce se gândesc los ciudadanos de Mexico?
Pentru că, recunosc cu mâna pe …tastatură, că deja îmi este milă de ei. Săăăracii mexicani, cum i-am terorizat noi, românii, bandele de rechini și Blocnoteși, cum i-am schinguit, bătut și devalizat pe sărmanii tolteci și pe vizitatorii lor.
Cu profund regret și milă recunosc acum câte rele le-am putut cauza acestor semeni ai noștri, de câte miliarde de peso i-am ușurat și de câți pereți i-am dat cu capul.
Ce să mai! I-am călărit pe acești bătuți de soartă cum călărea Ștefan cel Mare turcii pe la Vaslui. Noi, această nație temută în întreaga lume, mai ceva ca Sinaloa, CJNG și Zeta la un loc!
Vedeți dar, fraților, cum concetățenii noștri au băgat spaima cea drăcească într-un popor. Și nu în orice popor, ci ăla care a binecuvântat planeta cu încă proaspătul prins dar degrabă putrezit cetățean de onoare al Culiacánului cel dintre munți, mustăciosul nostru preferat, Joaquín Guzmán, acest cuceritor de stil vechi al artistei de Kate del Castillo, cu gingașul de El Mencho sau cu succesorul primului mustăcios, stimabilul Ismael Zambada García.
Mă mir și eu cum, într-o țară cu asemenea somități în ale producției de făină albă tip 000 dar și făină de patiserie de cea mai bună calitate, au reușit românașii noștri să le facă aprigă concurență atât mexicanilor cât și mioriticului Boromir, plus să opereze pe segmentul de carduri bancare mai ceva ca JPMorgan Chase și Wells Fargo.
Să ne bucurăm totuși că, după mulți ani în anonimat, nume ca Rechinu și Răducanu, „e o șanse” să spargă topurile coțcarilor de mai la sud de Texas, reușind să capete o figură notabilă în ochii mexicanului neaoș, cu sombrero-ul pe-o ureche, care după acest nou sondaj, ne consideră stăpânii absoluți ai fărădelegilor pe bătrânul sol aztec.
Bravo nouă!
Sursa foto.
Lasă un comentariu