Ați tot văzut pe-aici că nu ne-am implicat puternic în campanii electorale ci am lovit peste bot în toate direcțiile, fără regrete, fără milă, pentru că, în final, prostia e demnă de milă, dar ticăloșia nu!

Astfel, fără să facem propagandă politică fără să tragem cu vreun partid sau cu vreun candidat, dăm și azi în clasa politică, cu suduiala și scuipatul cel nesecat, pentru că, după cum bine vedeți, situația e de-așa natură încât există muniție încă pentru multă vreme de-acum încolo.

Și, ultima situație care trebuie să explodeze în botul politicienilor la putere de la revoluție încoace ar fi aceasta. Evident, n-am stat să număr câte trenuri-mașină mică au cumpărat coțcarii votați în cunoștință de cauză de români sau pe două kile de oloi și trei de oriz, dar bandiții ăștia chiar au reușit o performanță aproape de neegalat: să cumpere pentru țară o singură garnitură nouă de tren în ultimii douăzeci de ani! Bravooo, bravo băi capabililor!

Și îi trecem, în ordine aproape cronologică aici pe toți prim-miniștrii de acum douj’ de ani până în blestemata zi de azi, dimpreună cu șoarecii transporturilor, responsabili direct de trenurile noastre cele magnifice: locul de onoare, deși ar fi fost înafara celor 20 de ani, îl trecem pentru responsabilitate morală pe bombonelu-Năstase, autoîmpușcatul de necaz, nemortul din pușcă și banditul cel mai mare. Continuăm apoi cu: Tăriceanu, Boc, Ponta, Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban, Ciucă, Câțu, Ciolacu. Apoi, toți incapabilii de la Transporturi, în oridinea numerelor de pe tricou: tot moral, din guvernul de tristă amintire, un anume Miron Mitrea, iar mai apoi Dobre, Berceanu, Orban, Boagiu, Silaghi, Fenechiu, Mănescu, Șova, Cuc, Bode, Drulă, Grindeanu.

Poate ați observat că nu am inclus toți naveștii și încălzitorii de scaune, pentru că nu ar fi deloc relevanți și probabil fără posibilitate în scurtele mandate de locțiitori să fie angrenați în achiziții de așa natură.

Și îi aplaudăm cu scârbă și dezgust de cel mai înalt grad pe toți incapabilii ăștia, la scară largă, pentru serviciile magnifice aduse transporturilor din țară. Bravo bă, bravo! N-o să vă uităm niciodată! De la hoțul de Mitrea, trecând pe la mătușa Tamara a bombonelului, până la Șova – nu-i dosarul Bechtel, dar ne facem cruci, Boc, marioneta banditului de Băselu, Berceanu, se știe! Șică Mandolină, Anca Boagiu – această aproape Margaret Thatcher de Constanța, mai împiedicată și mai analfabetă, Fenechiu – zis și Transformator, Grindeanu – bagă ceasu’ în buzunar și ceilalți, de care nu mai vreau să pomenesc, să nu umplu ecranul calculatorului de ceva…

Aproape toți pesedei, penelei, userei și cu oarecare excepții independenți, toți mari punători de umăr la realizarea cea de cartea recordurilor: nici un tren cumpărat în douăzeci de ani, într-o țară a Uniunii Europene, claaasiiic!!!

Ceva de vis, echipe de vis, politiceni de vis, ceva nemaipomenit și demn de Cartea Recordurilor bandiților. Îi cunoaștem pe toți, îi știm, și îi vom ține minte pe veci pentru propășirile enorme ale țării, și îi vom pomeni ori de câte ori avem chef, cu precădere în preajma alegerilor, când milogii ăștia și partidele lor se vor milogi din nou pentru voturi.

Și îi vom ține minte și pe concetățenii noștri care ni-i țin pe ăștia la putere, pentru că, nu-i așa, ce dorești aia primești! Și nu ne lamentăm în mod special de marea performanță de atâtea ori amintită, ci mai degrabă subliniem prostia politică a românului și memoria de caras-auriu și ne aplaudăm și pe noi ca nație, pentru abnegația de care dăm dovadă în a ține la guvernare aceiași incapabili corupți, parcă într-o cursă de a ne bate propriile recorduri de stagnare și regres, cu o sete neostoită de a mai fi furați pe față, încă o dată și încă o dată!

Așadar, felicitări nouă, proștilor din categoria cea mai înaltă, care în ciuda oricăror hoții, vom merge netulburați de nimic la vot, la fel ca întotdeauna, ca să ne luăm și de această dată greutatea de pe inimă și să ne facem datoria de cetățeni moderni, responsabili și cu simț civic. Dar, cum zicea pretinul și fratele nostru preșădintele american „fool me once…”

Sursa foto.

Lasă un comentariu