Dragi preatini, mergem într-un city break, vorba proștilor, tocmai până la frații noștri nobili și intregri, la Ouaga, unde șeful nostru Ibrahim Traoré ne explică el cum stă situația și drepturile omului.

Am zice inițial că gura păcătosului adevăr grăiește, în contextul în care cei care urlă cel mai tare despre democrație și drepturili oaminilor călăresc cu bombe și rachete țări și regiuni, unde crapă lumea în stil barbar. Și vedem clar la vecinii noștri invazia orcilor în Ucraina, în timp ce vladimir vladimirovici ia lumina cea sfântă și ia aminte pios la slujbă.

Tot așa, sfântul donald new jesus christ, cu aura dumniezăiască, trage în toate direcțiile în iranul strâns de gât de alți șobolani cu straie de sfinți mahomedani, care nu demult schingiuiau și omorau femei pentru insulta de a nu-și acoperi capul.

Mai departe, cu aceeași forță și cu dreptatea dumniezăiască de partea lor, a aleșilor, israelienii călăresc de ani de zile și strămută populații în Fâșie și, mai nou, în Liban, aflați întotdeauna la scutul cel călduț al credinței celei adevărate și al poleirii cu pedigree-ul de popor ales, în timp ce taracanii arăbeți trebuie numaidecât să moară sau să dispară.

Și, peste toate acestea, vine flăcăul nostru revoluționar, Ibrahim Traoré, să râdă fix de acești caricaturali apărători ai dreptății și sfinți gheorghi luptători cu balaurii fascismului ucrainean și terorismului arăbesc, aceste foarte la îndemână motive false dar înghițite pe nemestecate de toată planeta, tot mai gângavă și mai imbecilă.

Am dori să-l contrazicem pe alocuri, prin punctele esențiale, cum ar fi zis schițarul cu joben, că noi, ca europeni cel puțin, nu pornim războaie, ne vedem de ale noastre și încercăm să ne apărăm bruma de stabilitate și libertate cum știm mai bine, dar vedem cum, absolut instantaneu, pretinul nostru Ibrahim, cu zâmbetul larg și ștrengăresc, arată numaidecât cu degetul către proști ca trump, bibi netanyahu și putin, care, cu dumniezăul lor în gură, își permit și își rezervă dreptul și exclusivitatea de a invada și ucide, în timp ce noi trebuie să stăm cuminței pe margine, să aplaudăm și eventual să mai scuipăm în direcția sătăniților burkinabé, a periculoșilor chineji, a teroriștilor arabi și a celorlalți proscriși ai manualelor noastre de istorie contemporană.

Sursa foto.

Lasă un comentariu