irod.ro

Dragi preatini, rar intrăm pe teritorii economice, fiind de obicei obișnuiți ca sclavii ăia cu propria soartă și așteptând zilnic mini-ghilotina sau terenul agricol reprezentat de prețurile tot mai mari la orice, fără să comentăm, mai ales că și dacă am comenta, tot nu s-ar întâmpla mare lucru și nu ne-ar face nimeni nici un pustiu de bine să scadă prețurile la nimic.

Dar, spre amuzamentul general și spre persiflarea noastră clasică, privim la materialul învățăceilor varanului și nu ne minunăm, dar ne permitem să facem haz de necaz când numărăm leuții înmulțiți de șapte ori ai prețului pe litrul de lăptic și alte produse lactate.

Pe de altă parte, notăm și cât de bogați suntem ca nație și ce, bată-l să-l bată, tot lapte curge pisti tăt prin Grădinuța Măicuței Domnului, de își permite lumea să arunce cu lei teancuri-teancuri pentru licoarea albă.

Că-s procesatori, retaileri sau împuțitul de stat, fiecare își trage oala belirii clientului de bani pe focul propriu, reușind să mănânce toți de la tot mai săracul, pardon, bogatul român, dispus să plătească prețuri de șampanii pentru un aliment aparent banal.

Numai ăl cu păr nu reușește să-i mănânce niciodată nici pe retaileri, nici pe stat, că i-am fi văzut demult sfârtecați de colții saatanei de atâtea sudalme și blesteme câte și-au luat de la șerbii muți și neprotestatari care plătesc cuminți dreptul de a exista pe moșia medievală românească, nu doar din mila lui Dumniezo ci și a boierimii nu destul de îmbuibate.

Dar când și benzinile și motorinile au depășit recorduri după recorduri nu am văzut prea mulți politicieni trași pe roată, cu atât mai puțin vom vedea să se scandalizeze cineva la prețul lactatelor!