Dragi preatini, dobro jutro, vorba Ivica-Six-Pack-ului sârb, adică bună dimineața de pe malurile Savei, de unde revenim scurt ca să facem un update la situația de doi bani prezentată zilele trecute, în care unul dintre talibanii forte ai presei sârbești, sătănitul Zoran Kesić era trimis la plimbare de propriul angajator pe motivele de cost-reduction, un termen foarte la modă și aflat în gura mai tuturor menăgerilor și menegerașilor de orice colhoz capitalist, pare că învie din morți mai aprig decât am anunțat noi.

Și nu în orice fel, ci înviind deodată cu el și o relativ importantă societate civilă, un fel de grup de haiduci ai jurnalismului, care au pus de-o adunare în sprijinul recent viratului pamfletar periculos de la Nova.

O mișcare civică de bun-simț, o plimbare frumoasă prin capitala Serbiei, nu neapărat așteptată de noi, dar anunțată de mulți dintre colegii personajului carismatic de la Beograd, care pare că are spate la fel cum au avut și victimele Colectivului sârbesc, cărora nu le mai închide nimeni gura și care, iată, după multe bătăi încasate și multe arestări, vor primi șansa la revanșă, prostul de preșădinte Vučić anunțând alegeri în octombrie. Nu neapărat o victorie, pentru că nu știm în ce măsură autobuzele partidului SNS vor aduce lumea la vot, încă preșădintele vizând, pare-se, o funcție de prim-ministru, dar măcar avem o reorganizare în care vom vedea dacă de sârbi a fost doar gura sau chiar vor o schimbare clară după tragediile din ultima vreme și corupția în stil barbar din țara vecină.

Până în octombrie mai trebuind să mâncăm destulă pljeskavica, revenim la preatinul nostru Kesić, care în mai puțin de o săptămână va deschide show-ul de 24 de minute direct pe platforma anunțată, youtube, aici având și noi încă un dubiu, dacă ajutorul popular se va transpune și în vizualizări, rating și, de ce nu, în bănet măcar pentru a continua o emisiune, iată, extrem de periculoasă, mai ales în preajma alegerilor electorale.

Noi, din colțul umbros și vesel, așteptăm cu maxim interes întoarcerea sătănitului jurnalist, care după pleașca pățită cu siguranță va trăzni în toate direcțiile, muniția acumulată în această tulbure și ciudată perioadă fiind destulă cât să ciuruie și să popească pe mulți!

La final, ne întrebăm comparativ, încercându-ne să ne aducem aminte dacă de partea noastră a Dunării am avut astfel de cazuri în care jurnaliști dispăruți în mod dubios din grilele unora au beneficiat de astfel de emoție publică, dar la acest moment nu ne dăm seama de ceva apropiat. Asta poate pentru că la noi jurnalismul este, așa cum spuneam, mai cu botniță la gură și mai la comandă, până și celebrii anunțători de mari breaking-news-uri fiind suspectați de servite unsuroase, înșoricături și alte cele, pe lângă haita clasică de cățeluși cu părul creț, gata să stea culcat la sfânta comandă politică care nici măcar un os uscat nu mai merită!

Sursa foto.

Lasă un răspuns