La o bornă rotundă, de sărbătoare aproape, articolul cu numărul 200 mai precis, facem o trecere scurtă prin subsolurile orașului și pe șantierul de construcții, acest birou al subsemnatului pentru o perioadă de vreme.

Dând bună ziua șobolanilor o dată la ceva timp, salutându-ne cu respect de fiecare dată când trecem unii pe lângă alții, fără să ne deranjăm unii pe alții din trebile cotidiene, încercăm fiecare să ne facem treaba cât putem mai bine. Tot la fel cu ciorile și porumbeii pe acoperișul vreunui turn nou-construit, într-o zi cu vânt mai puternic.

Salutăm astfel suflarea cititoare de la câteva etaje mai aproape de cer, mulțumindu-le pentru citirea cu religiozitate a articolelor de pe-aici, urându-le tuturor numai bine și invitându-i bineînțeles să ne mai viziteze taraba virtuală ori de câte ori le cade bine.

În final, dar cu însemnătatea cuvenită, mulțumesc Cetinului pentru sfaturi, reclamă și cuvintele frumoase și îl asigur de loialitatea și recunoștința mea pentru totdeauna!

Lasă un comentariu