Dragi preatini, priveam și noi la lăbărțatul declarativ și nonșalant al altei artiste de hollywood, ditamai what’s her name aia mică și blondă din Supergirl, cum onorează și evidențiază puterea, independența, superputerile, mândria, modernismul, în final, lgtvq++-ismul filmului modern american, plin de woke-ismul falimentar, această boală incurabilă self-inflicted, care nu te omoară fizic dar îți omoară faima și buzunarul care pare că are fund, mai ales dacă ne uităm la proștii și nătărăii woke-iști de la Disney, odată cu megaflop-ul numit Albă ca Zăpada, varianta cea nouă, cea independentă și cea liberă de orice bărbaț stalkeri!

Și, la fel ca baldemortul, ne aducem aminte și noi că nu demult mai auzisem pe undeva despre discuțiile cele inevitabile despre independența femeii moderne, eliberate de sub jugul patriarhatului, de sub autoritatea tutelară, ca să ne exprimăm toma-caragiu-ește, care își arată tot mai tare pieptul performant, puternic și eliberat de orice jug al medievalilor și asupritorilor bărbați.

La fel cum noua Albă ca Zăpada brunețică și cu toate bifele woke-iste aplicate exclama penibil cât de weird era ecranizarea și povestea Albei ca Zăpada, tot așa o privim în toată splendoarea ei și pe mai tânăra dar la fel de woke-ista supergirl asta blondă, care în luna mândriei de a fi ghei și homo, este și ea mândră că personaja pe care o interpretează este încă și mai independentă, și mai puternic, și mai rupătoare de bilete, ptiu-drace, pardon, de capete de bărbați siniștri și periculoși, așa cum trebuie să fie femeia modernă și trezită și, după învârtitul declarativ al actriței pe după baobab, probabil și ghei.

Noi, ca cei mai aprigi feminiști adevărați în viață, nu putem decât să susținem și să trompețim valul și efervescența noului film, sentimentele cele frumoase de eliberare și de egalitate între femeea cea oprimată și bărbatul cel grobian, militând și noi cot la cot cu suratele din lumea întreagă pentru o lume fără prejudecăți, fără bariere și egală pentru toți, precum și alegerile legate de sexualitate și probabil și de spectrul genului care înlocuiește tot mai medievala și mai neincluziva biologie care împărțea lumea în bărbați și femei.

Doar că, la modul deșănțat și patronizing la care se se duce lupta, în stilul deja patentat de deja uitata și ratata Rachel Zegler care a gustat din obiectivul și extrem de inconfortabilul FAFO, ne temem că și blonda superfată s-ar putea să aibă aceeași soartă a flop-ului cinematografic, primind și dumneaei șutul în fund al nevizionării filmului și al roșiilor putrezite, din partea unui public suprasaturat de căscat gura și înghițit woke-ism sub formă de boabe, în ritm de gâscă francejă crescută pentru faimosul pâté de foie gras.

Așteptând și în acest caz un fuck around and find out financiar care se conturează tot mai serios, noi, cât timp nu avem aripi și nici cioc, refuzăm să fim îndopați ideologic de toată lumea, preferând să hălăduim încă liberi și să mai ne găinățăm în capul oricum credem de cuviință, astăzi pleașca urât-mirositoare căzând cu succes în capul falimentar și sortit eșecului al tot mai irelevanților woke-iști DEI-iști.

Sursa foto.

Lasă un comentariu