Uniunea Europeană, acest bau-bau al cetățenilor de aur ai României, acești crescători de gândaci și producători de făină de gândaci pentru români, acești nesimțiți nerecunoscători, care ne fură doar resursele și ne lasă în fundul gol, vin iarăși să devalizeze și să cumpere o țară.
Nu, nu este țara noastră dragă, grădina Maicii Domnului, pentru că, după cum știți, noi nu ne vindem țara și nu mâncăm făină de gongi!
Este vorba despre Bulgaria. Țara vecină, iată, vândută străinilor, acestor hapsâni venetici și perverși, a ajuns să fie de două ori mai bogată decât acum 20 de ani. Asta din cauza corupților europeni, mizerabililor și rasiștilor de europeni.
Doamne-ți mulțumesc că noi, ca un rai și ca țară suverană și independentă nu am luat-o pe urmele vecinilor noștri, făcându-le toate în bunul nostru stil strămoșesc, prin propriile puteri! Noi nu ne-am vândut țara și noi nu suntem corupți. Noi, românii, nu ne-am dat cu păgânii vestici și nu ne-am dat integritatea pe 2 lei. Noi am reușit de unii singuri! Noi suntem români (x2), noi suntem aici pe veci stăpâni! – vorba ceea!
Oo, îmi cer scuze…poate am exagerat prea tare cu glumele. Ar trebui să observăm și noi exemplul preatinilor bulgari, care, de când au intrat în UE, au reușit performanțe peste performanțe, depășindu-și clar situația de acum ceva timp, când pe lângă faptul că erau proști ca și noi, erau și extrem de săraci. Proști încă suntem, corupți și mai și! Dar ce nu poate contesta nimeni este faptul că suntem cu mult mai dezvoltați față de perioada de dinainte de aderare.
Se pare că porcii păgâni, prin uneltirile lor, au ridicat standardul de viață și economia din ăste două țări aproape gemene întru aderări și corupție, încât sunte aproape de nerecunoscut.
Evident, trompetele sclipitoare și poleite vor avea întotdeauna de sunat a pagubă, a păduri furate, a alte coțcării întâmplate. Dar nu uitați pretini, europenii nu au venit la noi cu pistoalele la tâmplă să ne dea ghes să vindem pe nimic totul, de la păduri până la petroame. Deși asupra multor afaceri se pot face speculații, altele sunt de-a dreptul urât mirositoare, dovedite și ștampilate ca matrapazlâcuri monstruoase, ar fi o exagerare să cădem în extrema discursului furăciunilor europene ca fiind regula de bază.
Cât despre cât și cum mai putem crește pe seama ajutorului european, depinde doar de noi și de dorința noastră de a nu beli chiar toate fondurile europene și a le dosi bine în veșnicele buzunare ale politicienilor și „antreprenorilor”, ci de a mai pune mâna să mai și construim câte-un veceu în vârful muntelui și a mai trage un bec și la cei care, chiar în Anno Domini 2024, încă nu sunt integrați în mizerabila Uniune Europeană după nici un fel de standard altul decât cel al granițelor.
Sursa foto.
irod.ro 
Lasă un comentariu